Austria renunţă la dreptul său de veto în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.
Ministrul de interne Gerhard Karner a anunțat luni acest lucru, deschizând calea pentru ca și ceilați miniştrii de interne ai Uniunii Europene să aprobe această măsură. Reuniunea va avea loc joi, relatează Reuters.
România și Bulgaria, atât membre UE, cât și NATO, au aderat parțial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus inițial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigrația ilegală.
În timp ce controalele la frontierele aeriene și maritime dintre acestea și celelalte 27 de țări din zona de călătorie au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea pe uscat au continuat până în 2024.
„Putem face următorul pas la Consiliul UE (Justiție și Afaceri Interne). După „Schengen Air”, „Schengen Land” este acum deschis României și Bulgariei”, a declarat ministrul de Interne Gerhard Karner într-o declarație.
Cerințele Austriei privind combaterea imigrației ilegale au dus la o scădere a numărului de migranți interceptați în apropierea graniței Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare ilegală în ţară.
„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus Karner, citând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.
„Nu ne vom folosi dreptul de veto”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Viena, referindu-se la Consiliul JAI din 12 șli 13 decembrie.
Austria şi-a folosit dreptul de veto în 2022
Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și Bulgariei, a acceptat în primăvară doar o aderare parţială, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.
Potrivit unui acord prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate „pentru o perioadă iniţială de 6 luni, pentru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din noua extindere a spaţiului Schengen.
Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat la rândul său cu acest prilej că miniştrii de interne din Uniunea Europeană vor vota pe 12 decembrie cu privire la propunerea Ungariei de a permite României şi Bulgariei să adere şi cu frontierele terestre la spaţiul Schengen.
Aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierele terestre va reduce handicapul și pierderile economice ale firmelor românești care exportă bunuri în statele europene, prin eliminarea controalelor la aceste frontiere.