Conform celor mai recente statistici, poluarea aerului continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, care afectează nouă din zece persoane care trăiesc în zonele urbane din întreaga lume.
Urbanizarea, practicile agricole nesănătoase și dezvoltarea industrială au dus la o creștere și diversificare a poluanților care compromit calitatea aerului și care implicit afectează sănătatea respiratorie.
Poluanții precum particulele (PM2,5 și PM10), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO) și ozonul la nivelul solului (O3) se pot infiltra în sistemul respirator și pot provoca inflamație, stres oxidativ și deteriorarea celulelor care căptușesc tractul respirator, ducând la probleme pulmonare cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și chiar cancerul pulmonar. Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente se confruntă cu cel mai mare risc.
Care sunt pericolele?
Poluarea aerului și schimbările climatice au fost recunoscute de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind principalele amenințări globale de mediu la adresa sănătății umane încă din anul 2019. Factori precum condițiile actuale de sănătate, vârsta, capacitatea pulmonară, stilul de viață și timpul petrecut în aerul poluat pot influența cu toții modul în care poluanții afectează sănătatea generală.
Plămânii sunt primul punct de intrare al poluării aerului în organism și, prin urmare, sunt primul organ afectat. Poluarea are, de asemenea, un efect grav asupra inimii și sistemului circulator și crește riscul de infarct miocardic.
Din cauza căilor respiratorii mai mici, detoxifierii imature și sistemelor metabolice nedezvoltate complet, precum și din cauza expunerii frecvente la aerul exterior, copiii sunt adesea mai sensibili la substanțele toxice ce afectează căile respiratorii, comparativ cu adulții.
Copiii sunt, în general, mai activi, se angajează în mai multe activități în aer liber decât adulții și respiră mai rapid, chiar și cu același nivel de activitate. În consecință, ei inhalează mai mulți agenți poluanți. Există cercetări care au arătat că există o legătură între expunerea pe termen scurt la poluanții atmosferici și incidența exacerbărilor astmului și a internărilor în spital.
Cum ne ferim de poluare?
O metodă sigură 100% de evitare a poluării aerului ce să poată fi implementată în viața de zi cu zi, nu există, dar există anumite recomandări pe care le putem urma pentru a ne asigura că respirăm un aer cu o calitate acceptabilă.
Verificați alerta de poluare a aerului pentru ziua respectivă și în cazul în care calitatea aerului este foarte scăzută, evitați activitățile prelungite în aer liber.
Iarna, evitați să mergeți pe străzile aglomerate, unde există multe gaze de eșapament deoarece acestea se dispersează mult mai greu decât atunci când este cald.
Utilizați purificatoare de aer de interior, cele mai indicate fiind cele care folosesc tehnologia filtrelor hepa care ajută la captarea prafului, polenului, fumului și a altor poluanți.
Evitați arderea bețișoarelor parfumate, a tămâiei sau a lumânărilor deoarece acestea produc particule și compuși organici volatili care degradează calitatea aerului din interior.
Rămâneți hidratat și mențineți o dietă sănătoasă deoarece consumul suficient de apă ajută la subțirea mucusului, permițând sistemului respirator să elimine poluanții mai eficient.
Renunțați la fumat și evitați fumatul pasiv pentru că fumatul introduce toxine dăunătoare în plămâni, agravând efectele poluării.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Dr. Farmacist primar,
Vă mulțumesc că m-ați citit iar!