Producția de energie electrică pe bază de cărbune a înregistrat o creștere recentă, pe fondul unei cereri în creștere la nivel național. Acest fenomen subliniază necesitatea utilizării tuturor capacităților de producție disponibile pentru a acoperi consumul ridicat.
În prezent, producția de energie pe bază de cărbune contribuie cu aproximativ 1.000 MW, echivalentul a 15% din totalul producției naționale de energie. Din această cantitate, 800 MW sunt generați de grupurile energetice aparținând Complexului Energetic Oltenia (CEO).
Complexul Energetic Oltenia operează, în funcție de resursele disponibile, cu 3 până la 4 grupuri energetice. Această variație depinde de starea tehnică a echipamentelor și de cantitățile de cărbune aflate în depozitele sucursalelor electrocentrale. Creșterea cererii de energie, generată în principal de scăderea temperaturilor, a condus și la o intensificare a importurilor de energie electrică. Nivelul acestora fluctuează considerabil, fiind influențat de producția internă de energie eoliană.
În perioadele în care producția eoliană este nulă, România poate ajunge să importe până la 3.000 MW. Totuși, în condițiile unei producții eoliene mai ridicate, importurile se reduc la aproximativ 1.500 MW.
Contribuția CEO devine esențială
În acest context, contribuția celor peste 1.000 MW proveniți din termocentralele pe bază de cărbune devine esențială pentru echilibrul Sistemului Energetic Național, în special în timpul gerurilor și al consumurilor care depășesc pragul de 9.000 MW. Fără această energie produsă intern, România nu ar putea compensa deficitul nici măcar prin importuri, din cauza limitărilor tehnice ale rețelei, care nu permite importul a mai mult de 4.000 MW. În plus, în situații critice, statele vecine prioritizează consumul intern și exportă doar surplusul de energie.
Cu toate acestea, capacitatea Complexului Energetic Oltenia este limitată la 800 – 1.000 MW, din cauza stării avansate de uzură a grupurilor energetice și a insuficienței stocurilor de cărbune din depozitele termocentralelor și carierelor miniere. Comparativ, în urmă cu 6-7 ani, Complexul putea să asigure o producție de până la 3.000 MW în condiții critice, precum ger extrem sau secetă severă.
Această situație ilustrează vulnerabilitățile actuale ale sectorului energetic bazat pe cărbune, evidențiind atât necesitatea modernizării infrastructurii existente, cât și importanța asigurării unor stocuri adecvate de combustibil pentru a răspunde cerințelor de consum în perioadele de vârf.