În fiecare an, la data de 21 mai, biserica ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai apreciate personalități din istoria creștinismului.
Recunoscuți ca „întocmai cu apostolii”, aceștia sunt cinstiți pentru rolul major pe care l-au avut în oficializarea și promovarea credinței creștine în Imperiul Roman.
În această zi, în multe dintre bisericile ortodoxe se săvârșesc Sfânta Liturghie și Acatistul Sfinților Împărați Constantin și Elena, evenimente care marchează un moment solemn de rugăciune, recunoștință și reflecție spirituală pentru credincioși.
Cine au fost Sfinții Împăraţi Constantin și Elena
Flavius Valerius Constantinus, cunoscut în istorie sub numele de Constantin cel Mare, a ocupat tronul imperial al Romei între anii 306 și 337. Personalitate marcantă, Împăratul Constantin este recunoscut în mod special pentru promulgarea Edictului de la Milano, în anul 313, act prin care creștinismul a fost legalizat, iar persecuțiile sistematice împotriva comunităților creștine din imperiu au fost oficial întrerupte. Acest moment a constituit un pas esențial în afirmarea publică a noii religii și în redefinirea raporturilor dintre stat și biserică.
În anul 325, Constantin a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, un moment de cotitură pentru organizarea bisericii și pentru definirea învățăturilor fundamentale. Constantin a fost și fondatorul orașului Constantinopol (actualul Istanbul), care a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit și un centru major al creștinismului timp de peste un mileniu.
Mama împăratului, Elena Augusta, a fost profund devotată credinței creștine. A devenit cunoscută în istorie pentru pelerinajul său în Țara Sfântă, unde, potrivit tradiției, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru acest act deosebit, biserica o cinstește ca pe o Sfântă, atribuindu-i un rol esențial în consolidarea religiei creștine. Semnificația religioasă a sărbătorii din 21 mai Sărbătoarea din 21 mai îi onorează pe cei doi sfinți pentru contribuția lor esențială la libertatea și răspândirea creștinismului.
Sfinții Constantin și Elena sunt considerați egali cu apostolii, pentru că, prin faptele lor, au creat premisele unei Europe creștine și au influențat profund organizarea bisericii în forma sa actuală.
Obiceiuri şi tradiţii de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
În credința populară românească, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este însoțită de numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții legate de protecția roadelor pământului, animalele din gospodărie și sănătatea familiei.
Ziua se consideră hotar agricol important, iar după 21 mai se pot planta, fără riscuri, culturi precum porumb, fasole sau dovleac. Se spune că „după Sfântul Constantin, nu mai dă bruma”.
În unele regiuni se aprind focuri în grădini și pe câmpuri, pentru a alunga duhurile rele și dăunătorii pământurilor. Aceste focuri simbolizează purificarea naturii și a gospodăriei. Este interzisă munca la câmp, în gospodărie sau spălatul rufelor, pentru a nu atrage ghinionul sau bolile.
Potrivit superstițiilor, cei care nu respectă sărbătoarea pot avea recolte slabe. Sărbătoarea este cunoscută în folclor și ca „Ziua Păsărilor de Pădure”.
Se crede că, dacă se muncește în această zi, păsările pot mânca recolta, porumbul sau alte semințe, iar strugurii viței de vie se pot strica.
În unele zone din Oltenia și Muntenia, femeile împletesc cununi din flori și ierburi de leac, pe care le sfințesc la biserică. Acestea se păstrează apoi în casă ca apărare contra bolilor.
Potrivit datelor oficiale, peste 1,8 milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, precum: Costel, Costin, Costina, Leana, Ileana, Lenuța, Costică sau Eleonora.