„Timp de aproape 24 de ani, am ucis mulți oameni și apoi m-am descotorosit de cadavre”, a povestit Edgar Matobato despre perioada în care a făcut parte dintr-o brigadă a morții în orașul Davao, în sudul Filipinelor.
„Încerc să îmi amintesc, dar nu îmi pot aminti de toți. Îmi pare rău”, le-a spus el reporterilor.
Matobato le-a povestit reporterilor New York Times despre rolul său în echipele de ucigași coordonate de Rodrigo Duterte.
50 de persoane ucise la ordinele lui „Superman”
Timp de un deceniu, Matobato a trăit ascuns, după ce și-a mărturisit crimele și a dezvăluit cine a ordonat asasinatele: Rodrigo Duterte, primarul orașului Davao, care a devenit ulterior președinte al Filipinelor.
Matobato știa că ruperea legei tăcerii despre ce a ajuns să fie cunoscut sub numele de Brigada Morții din Davao a făcut din el un om vânat.
Matobato a fost adăpostit de preoți și politicieni, care sperau că mărturisirile sale ar putea fi folosite într-o zi pentru a-l trage la răspundere pe fostul său șef.
Matobato, acum în vârstă de 65 de ani, spune că a ucis mai mult de 50 de persoane pentru cel pe care îl numea „Superman”, primind un salariu de la primărie de puțin peste 100 de dolari pe lună și plicuri cu bani pentru asasinările reușite.
El a spus că rareori își ascundea identitatea în timp ce răpea și ucidea oameni, deoarece munca pentru Duterte îi oferea impunitate.
20.000 de victime în războiul lui Duterte împotriva drogurilor – și opozanților
Când s-a întâlnit cu reporterii New York Times în 2024, Matobato aștepta ca Curtea Penală Internațională să îl ia ca martor în ancheta sa pentru a stabili dacă Duterte a comis crime împotriva umanității. Cel puțin alți doi membri ai Brigăzii Morții din Davao plecaseră din Filipine pentru a fi martori pentru CPI.
În 2018, procurorii internaționali au început să îl investigheze pe Duterte, care a fost președinte al Filipinelor între 2016 și 2022, pentru că a supravegheat execuții extrajudiciare, în orașul Davao și ulterior în întreaga țară, pe care le-a justificat ca parte a unei campanii de ordine publică împotriva drogurilor ilegale și a altor boli sociale.
Nu există o estimare exactă a numărului de persoane care au fost victime ale războiului său împotriva drogurilor – un val de omoruri care a inclus mult mai mult decât traficanți de droguri și infractori mărunți – dar estimările sunt de 20.000.
Când s-a întâlnit cu reporterii New York Times, Matobato avea un nou nume și o nouă slujbă: tunsul oilor și hrănirea găinilor. Nu mai ucide, a spus el.
„Timp de aproape 24 de ani, am ucis pentru Duterte – 24 de ani, 24 de ani”, a spus Matobato, repetând numărul ca pe o mantră.
Matobato a declarat că, dacă CPI va dori să îl pedepsească pentru crimele pe care le comisese, așa să fie.
“Voi înfrunta ceea ce am făcut”, a spus Matobato. „Dar Duterte, el trebuie să fie pedepsit de instanță și de Dumnezeu”.
El spera doar că povestirea crimelor sale îl va duce pe fostul președinte la închisoare.
„Când am început, eram mândri că neutralizăm infractori, traficanți de droguri, hoți”
Matobato a spus că nu punea la îndoială asasinatele la comandă. După atâția ani, a recunoscut el, știa că nu mai ucide doar „gunoaie”, așa cum se referea la infractorii mărunți.
Matobato lucrase ca agent de securitate înainte ca un polițist să îi ofere șansa, în 1988, de a se alătura unui grup de executanți care curățau un oraș plin de infracțiuni.
Unitatea lor a fost numit în cele din urmă Unitatea pentru Infracțiuni Grave. Matobato a declarat că a fost un „multiplicator de forță”, un asasin plătit de rang inferior, adesea recrutat din rândurile agenților de securitate sau din rândul celor care au abandonaseră milițiile rebele.
„Când am început, eram mândri că neutralizăm infractori, traficanți de droguri, hoți, făcând din Davao un oraș sigur”, a spus Matobato. „Apoi s-a schimbat, dar am continuat să urmăm ordinele lui Superman”.
Lista de ținte a ajuns să includă oameni de afaceri care contestau interesele fiilor lui Duterte, politicieni ale căror sfere de influență se opuneau apropiaților lui Duterte, jurnaliști care semnalau modul în care Duterte părea să știe dinainte care persoane care urmau să fie găsite moarte în curând.
Membrii Brigăzii Morții lucrau adesea la cariera Laud, la periferia orașului Davao. Acolo, echipa a dezmembrat și a îngropat sute de cadavre pe parcursul a unui sfert de secol, potrivit declarațiilor a cinci bărbați care au spus că au fost membri ai grupului. Duterte prezida uneori torturile, execuțiile și săparea mormintelor, au declarat aceștia.
Ajutat să fugă de o activistă pe care i se ordonase să o ucidă
În 2009, Matobato a fost aproape de a o ucide pe Leila de Lima, șefa Comisiei filipineze pentru Drepturile Omului, care condusese o anchetă de câteva luni privind numărul tot mai mare de cadavre din orașul Davao.
Când, în 2014, Matobato a decis să își mărturisească crimele și să se ascundă, Leila de Lima, femeia care se aflase pe lista sa de ținte l-a ajutat să își organizeze fuga și mărturisirea publică.
Doi ani mai târziu, în 2016, sub îndrumarea dnei de Lima, Matobato a depus mărturie în Senatul din Manila despre Brigada Morții din Davao. El a vorbit despre faptul că l-a văzut pe Duterte trăgând cu o armă. Prestația sa a fost ezitantă. Unii senatori l-au interogat în engleză, o limbă pe care abia o vorbea.
Arturo Lascañas, un ofițer de poliție cu vechime, cel care îi dădea ordine lui Matobato în cadrul Brigăzii Morții, a fost chemat ca apărător al lui Duterte. Într-o engleză clară, Lascañas a respins în totalitate acuzațiile lui Matobato.
În 2016, Duterte a fost învestit președinte. Matobato a rămas ascuns. Pentru o perioadă de cinci ani, el și soția sa au stat închiși într-o casă, neputând ieși din cauza amenințărilor percepute din partea președintelui Filipinelor.
La un an după ancheta Senatului, Lascañas și-a făcut propria mărturisire publică. Sănătatea sa era șubredă și el vroia iertarea păcatelor, a spus el. Tot ceea ce spusese Matobato la audiere era adevărat, a recunoscut în cele din urmă Lascañas. El fusese șeful lui Matobato, și dus la îndeplinire asasinate la comandă în calitate de lider al Brigăzii Morții din Davao, și fusese instruit personal de Duterte să ucidă.
Chiar dacă Duterte a părăsit președinția în 2022, influența continuă a familiei asupra puterii – fiica sa este vicepreședinte, fiul său este primarul orașului Davao, iar Duterte însuși semnalizează că dorește să preia din nou funcția de primar – l-a făcut pe Matobato și mai disperat să părăsească Filipinele.
Uciderile extrajudiciare din Davao nu au încetat, iar în orașul Davao domnește încă o cultură a fricii. La începutul anului trecut, șapte cadavre au fost găsite pe străzile orașului.
„Cu Superman, viața este ieftină în Davao”, a spus Matobato. „Un glonț, două gloanțe”.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: