În adâncurile albastre ale planetei noastre se ascunde un univers încă nedeslușit. Deși Terra este acoperită în proporție de peste 70% de apă, oamenii au explorat doar o mică parte din oceanele sale. Se estimează că peste 80% din lumea subacvatică rămâne necunoscută, iar nenumărate forme de viață marină încă așteaptă să fie descoperite.
Ocean Census a raportat descoperirea a noi 800 de specii marine. Potrivit NOAA, oamenii de știință estimează că aproximativ 91% dintre speciile marine de pe Pământ nu au fost încă clasificate. Peste 80% din oceanul planetar este necartografiat, neobservat și neexplorat.
Deși aceste statistici pot părea copleșitoare, ele nu i-au descurajat pe cercetătorii din întreaga lume să caute viață în spațiu. E un paradox fascinant: oamenii caută semne de viață la ani-lumină distanță, dar propriul ocean planetar continuă să aibă secrete.
Creaturi marine cu înfățișare stranie, care măsoară doar câțiva milimetri, plutesc în întunericul adâncurilor oceanice: larve transparente, creveți, caracatițe, calamari, pești și anghile, aflate la adâncimi cuprinse între 15 și 30 de metri. Aceste creaturi, transparente, oferă o privire rară și spectaculoasă în universul nocturn al oceanului, o lume plină de viață și mister.
Telescopul James Webb de la NASA a detectat semne de viață maritimă pe o planetă situată la 124 ani-lumină de Pământ. Este vorba despre planeta numită K2-18b, iar Telescopul Spațial James Webb ar fi identificat amprente chimice în atmosfera sa: sulfurii de dimetil și disulfurii de dimetil. Pe Pământ, ambele molecule sunt produse exclusiv de forme de viață microbiană, în special de fitoplanctonul marin.
Un studiu detaliat despre această descoperire a fost publicat joi în The Astrophysical Journal Letters. Situată la 124 de ani-lumină de Pământ, K2-18b ar putea fi o „lume Hyceană” – o planetă omplet acoperită de apă lichidă și cu o atmosferă bogată în hidrogen.
Autorul principal al studiului, Nikku Madhusudhan, profesor de astrofizică și știința exoplanetelor la Universitatea din Cambridge, observă planeta din 2021. El a presupus că K2-18b ar putea avea oceane de apă lichidă deoarece se află pe o traiectorie locuibilă față de steaua sa (așa numita zona Goldilocks).
„Lucrări teoretice anterioare prevedeau că niveluri ridicate de gaze pe bază de sulf, cum sunt DMS și DMDS, sunt posibile pe astfel de lumi oceanice. Iar acum le-am observat, exact cum era prezis. Dintre toate scenariile posibile, un ocean plin de viață pare cel mai plauzibil pe baza datelor pe care le avem”, a declarat Madhusudhan.
Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că sunt necesare și alte date pentru a susține o dovadă directă a existenței unor forme de viață. Ei estimează că între 16 și 24 de ore de observații suplimentare cu telescopul James Webb ar putea aduce mai multe lămuriri.
Alți experți, însă, spun că entuziasmul trebuie temperat, pentru că nu este clar nici măcar ce fel de planetă este K2-18b.
Astrofiziciana Sara Seager, de la MIT, care nu a fost implicată în cercetare, afirmă că interpretările variază:
„Unii spun că este o lume Hyceană, alții cred că e un ocean de magmă, o planetă acoperită de rocă topită sub o atmosferă cu hidrogen, ceea ce e cât se poate de ostil, iar alții o consideră un mini-Neptun”.
K2-18b este de 2,6 ori mai mare decât Pământul.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și: Dovada că există extratereștri! Descoperire istorică făcută de NASA pe Marte