Cei mai importanţi lideri politici, oameni de afaceri și reprezentanți ai societăţii civile – în total aproximativ 3.000 de lideri din toată lumea – se întâlnesc de luni până joi, 20 – 24 ianuarie, la cea de 55-a ediţia Forumului Economic Mondial, care se desfășoară la Davos, în Elveția. Agenda uriașului eveniment va include subiectele cele mai fierbinți ale momentului, precum Ucraina, Gaza, schimbările climatice şi inteligenţa artificială, dar va fi dominată de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care va vorbi în fața participanților la doar câteva zile de la învestirea de luni în funcția de președinte al SUA pentru al doilea mandat, relatează Deutsche Welle.
Formul Economic Mondial 2025 vine în urma unui super an electoral, în care liderii mai multor ţări au fost înlăturaţi de la putere sau au pierdut din voturi, slăbiţi de creșterea preţurilor şi perspectivele economice sumbre, alegătorii preferând partidele şi candidaţii radicali, potrivit Deutsche Welle.
„Cel mai complicat context geopolitic din generaţii”
Creşterea populismului, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia umanitară din Gaza, regularitatea alarmantă a evenimentelor meteorologice extreme şi revoluţia inteligenţei artificiale (AI), aflată în desfăşurare, sunt câteva dintre problemele cheie asupra cărora delegaţii se vor concentra în timpul celor cinci zile de întâlniri.
„Se întâmplă în cel mai complicat context geopolitic din generaţii”, a declarat marţi preşedintele WEF Borge Brende, jurnaliştilor.
În oraşul alpin elveţian sunt aşteptaţi între 20 și 24 ianuarie aproape 3.000 de lideri, inclusiv 60 de şefi de stat şi de guverne, din peste 130 de ţări.
Printre liderii mondiali care urmează să participe la întâlnire se numără cancelarul german Olaf Scholz, preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepremierul chinez Ding Xuexiang, Javier Milei din Argentina, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa şi Muhammad Yunus din Bangladesh.
Conform comunicatului oficial al WEF, principalii lideri politici care participă sunt:
- Donald J. Trump, Președintele ales al Statelor Unite (care se va alătura prin intermediul unui link video live pentru un dialog interactiv cu participanții)
- Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene
- Ding Xuexiang, vice-premier al Republicii Populare Chineze
- Olaf Scholz, cancelar federal al Germaniei
- Javier Milei, președintele Argentinei
- Roberta Metsola, președintele Parlamentului European
- Matamela Cyril Ramaphosa, Președintele Africii de Sud
- Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei
- Karin Keller-Sutter, președinte al Confederației Elvețiene 2025, consilier federal, șef al Departamentului federal de finanțe;
- Nikol Pashinyan, prim-ministru al Republicii Armenia;
- Ilham Aliyev, Președintele Republicii Azerbaidjan;
- Muhammad Yunus, consilier șef al guvernului din Bangladesh;
- Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei;
- Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, președintele Republicii Democratice Congo;
- Mostafa Madbouli, prim-ministrul Egiptului;
- Abdulatif Rashid, președintele Irakului;
- Simon Harris, Taoiseach al Irlandei;
- Isaac Herzog, președintele Israelului;
- Anwar Ibrahim, prim-ministrul Malaeziei;
- Oyun-Erdene Luvsannamsrai, prim-ministru al Mongoliei;
- Dick Schoof, prim-ministru al Țărilor de Jos;
- Mohammed Mustafa, prim-ministru al Autorității Naționale Palestiniene;
- Dina Ercilia Boluarte, președintele Peru;
- Andrzej Duda, președintele Poloniei;
- Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, prim-ministru și ministru al afacerilor externe al statului Qatar;
- Aleksandar Vučić, președintele Serbiei;
- Tharman Shanmugaratnam, președintele Singapore;
- Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei;
- Asaad Hassan Al Shibani, ministrul afacerilor externe al Siriei,
- Paetongtarn Shinawatra, prim-ministrul Thailandei;
- Volodymyr Zelenskyy, președintele Ucrainei;
- Pham Minh Chinh, prim-ministrul Vietnamului.
Printre șefii organizațiilor internaționale care participă se numără:
- António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite;
- Ngozi Okonjo-Iweala, director general al Organizației Mondiale a Comerțului;
- Kristalina Georgieva, Director General al Fondului Monetar Internațional;
- Mark Rutte, secretar general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord;
- Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Organizației Mondiale a Sănătății;
- Achim Steiner, administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Peste 1.600 de lideri de afaceri, inclusiv peste 900 dintre cei mai importanți directori executivi și președinți ai membrilor și partenerilor Forumului Economic Mondial, dintre care peste 120 sunt inovatori globali, pionierii tehnologiei și unicornii care transformă industriile.
Peste 170 de lideri din societatea civilă și din sectorul social – din sindicate, organizații neguvernamentale, comunități religioase și indigene, precum și experți și șefi ai universităților, instituțiilor de cercetare și think tank-urilor de top din lume – vor participa la întâlnire
Discuţiile vor fi dominate de Donald Trump
Donald Trump se va adresa online adunării la doar câteva zile după învestirea sa ca preşedinte al SUA, din 20 ianuarie.
Revenirea lui Trump la Casa Albă este aşteptată să domine discuţiile de la Davos, potrivit DW. De la ameninţarea că va impune tarife pentru state prietene şi inamice deopotrivă până la afişarea de ambiţii expansioniste faţă de Canada şi Groenlanda, Donald Trump i-a lăsat pe investitori, companii şi guverne să ghicească ce se va întâmpla.
Factorii de decizie şi investitorii încă încearcă să-şi dea seama exact cum se vor desfăşura războaiele comerciale ale lui Trump şi cum ar avea impact asupra economiei.
Se anticipează că potenţialele tarife vor afecta şi mai mult economii precum Germania şi China, care se luptă deja cu o creştere economică negativă şi, respectiv, moderată.
Experţii avertizează că propunerile ample ale lui Donald Trump pentru al doilea mandat, care depăşesc cu mult ceea ce a implementat administraţia sa anterioară, ar duce la creşterea preţurilor şi ar declanşa represalii din partea partenerilor comerciali, provocând un şoc global.
„Dacă te uiţi la experienţa pe care am avut-o cu prima administraţie a lui Trump, comerţul a crescut, investiţiile au crescut. Dar există un alt peisaj acum în care am putea vedea mai multe tarife, am putea vedea mai multe relaţii bazate pe proximitate, prietenie, astfel încât lanţurile de aprovizionare se vor schimba, dar atâta timp cât vedem creşterea comerţului şi creşterea globală, puteţi privi ca o jumătate de pahar plină sau pe jumătate goală”, a spus Brende, conform sursei citate.
Ucraina, Gaza şi Siria în atenţie
Războiul Rusiei în Ucraina, care împlinește în curând trei ani, este din nou unul dintre subiectele-cheie de pe ordinea de zi, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent în persoană la reuniune pentru a prezenta ultimele evoluții ale războiului.
Potrivit sursei ciatate, Donald Trump a promis, în timpul campaniei, că va ajunge la un acord de pace pentru a rezolva conflictul Rusia-Ucraina în prima sa zi de mandat, o cronologie care pare nerealistă.
Chiar şi consilierii lui Trump se uită la un calendar de luni de zile pentru a pune capăt războiului.
Fundaţia Victor Pinchuk din Ucraina va găzdui mai multe evenimente la Casa Ucrainei în acest an, inclusiv proiectul „Ţara ta mai întâi — Câştigă cu noi”.
„Pentru că, dacă Ucraina va cădea, pericolele vor veni rapid asupra ta. Securitatea ta va fi deteriorată, economia, bunăstarea şi şansa ta de a trăi viaţa pe care ţi-o doreşti vor fi în pericol. În timp ce victoria Ucrainei ar descuraja agresorii la nivel global „, a spus fundaţia într-un comunicat.
Conflictul armat de stat reprezintă cel mai mare risc în 2025, potrivit unui sondaj anual privind riscurile publicat de WEF miercuri, confruntarea geoeconomică, fiind pericolul plasat pe locul trei, dezvăluind „un peisaj global tot mai fracturat”.
Siria, situaţia umanitară din Gaza şi potenţiala escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, în atenţie în acest an.
„Epoca inteligentă”
Cea de-a 55-a reuniune anuală a WEF se reuneşte cu tema ”Colaborare pentru era inteligentă” – o epocă care este martoră la progrese rapide în tehnologii precum inteligenţa artificială şi calculul cuantic.
Inteligenţa artificială oferă deja o mulţime de promisiuni în multe industrii, inclusiv în domeniul sănătăţii, educaţiei şi agriculturii, dar ameninţă, de asemenea, să reducă milioane de locuri de muncă.
Un raport al WEF privind viitorul locurilor de muncă, publicat la începutul acestei luni, spunea că tendinţele globale în schimbare şi noile tehnologii vor genera 170 de milioane de noi locuri de muncă până în 2030, în timp ce vor înlocui alte 92 de milioane – subliniind nevoia de a îmbunătăţi calificarea lucrătorilor la nivel global.
Firma americană de tehnologie Workday, într-un studiu privind impactul AI asupra locurilor de muncă, a constatat că AI va fi un catalizator pentru ”o revoluţie a competenţelor”, în care abilităţile esenţial umane, cum ar fi creativitatea, empatia şi luarea deciziilor etice vor deveni cele mai valoroase active la locul de muncă.
Kathy Pham, informatician şi vicepreşedinte la Workday, spune că Davos va oferi companiilor şi guvernelor o platformă pentru a înţelege modul în care locurile de muncă, competenţele şi regulile au evoluat de-a lungul timpului în diferite părţi ale lumii şi cum oamenii interacţionează cu tehnologia.
„Aceasta este pentru mine lista de dorinţe la Davos. Conversaţii sincere despre cum ar arăta viitorul forţei de muncă alături de acest ultim val de AI”, a spus ea pentru DW.
Sursa foto: Forumul Economic Mondial/Thibaut Bouvier
CITEȘTE ȘI:
Mandatul președintelui BIDEN – Lupta pentru respingerea amenințărilor la adresa DEMOCRAȚIEI și menținerea rolului SUA de lider global
O nouă „Eră TRUMP” începe în 2025. Ce implicaṭii va avea revenirea sa la Casa Albă