Tribunalul electoral suprem din Bolivia l-a descalificat marți pe fostul președinte Evo Morales de la depunerea candidaturii pentru scrutinul prezidențial din august.
Tribunalul a suspendat și candidatura celuilalt principal concurent de stânga, sporind șansele partidului socialist al președintelui Luis Arce, în ciuda nepopularității sale.
Măsurile i-au vizat pe cei mai puternici doi contracandidați de stânga ai candidatului susținut de Arce: Morales, primul președinte indigen al Boliviei care a condus țara din 2006 până la înlăturarea sa în 2019, și Andronico Rodriguez, tânărul președinte al Senatului care provine din zona rurală unde Morales se bucură de cel mai mare sprijin în rândul populației.
Tribunalul Electoral Suprem a oferit motive tehnice de amănunt pentru deciziile sale, conform Associated Press.
Atât Morales, cât și Rodriguez au promis să lupte împotriva deciziilor și le-au condamnat ca fiind o lovitură dată fragilei democrații a națiunii din Anzi.
„Partidele care doresc să mă susțină au fost persecutate”, a declarat Morales, la o emisiune radio locală. „Bătălia nu este pierdută. Vom duce o luptă socială și juridică”.
Pe rețelele de socializare, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „amenințarea gravă cu care se confruntă democrația astăzi”.
Morales a promis în repetate rânduri că Bolivia va suferi „convulsii” dacă tribunalul electoral îl va exclude din cursă, accentuând sentimentul de criză în perioada premergătoare votului profund polarizat programat pentru 17 august.
Președintele Arce a respins criticile acestora, solicitând doar ca „disputa electorală să nu genereze instabilitate politică și economică”.
Rodriguez – un tânăr candidat de 36 de ani, care a generat entuziasm în rândul alegătorilor dezamăgiți de a cincea candidatură prezidențială a lui Morales și indignați de modul în care Arce a gestionat cea mai gravă criză economică a Boliviei din ultimii 40 de ani – a solicitat, de asemenea, proteste împotriva a ceea ce el a numit „o decizie politică” de suspendare a candidaturii sale.
„Nicio hotărâre sau decizie judiciară determinată de interese politice nu poate anula voința suverană a poporului”, a scris el pe platforma X.
„Sistemul democratic este în pericol”
Unii analiști consideră că această hotărâre – luată de judecători aliați cu Arce care au intervenit pentru a-și prelungi propriile mandate – este emblematică pentru modul în care sistemul judiciar din Bolivia a fost subminat de disputele politice.
„Arce a beneficiat de deteriorarea rapidă a sistemului judiciar deja slab, nu a reușit să promulge reformele extrem de necesare și a manipulat instanțele în avantajul său”, a declarat Kathryn Ledebur, director al Rețelei de Informare Andină, un grup de cercetare bolivian.
„Această lipsă a unui proces echitabil și a statului de drept face ca viitoarele alegeri să fie o luptă fără reguli cu un rezultat imprevizibil și nesustenabil.”
Deciziile au atras critici chiar și din partea unor oficiali din cadrul Tribunalului Electoral Suprem.
„Sistemul democratic este în pericol din cauza acțiunilor juridice care afectează desfășurarea normală a alegerilor”, a scris Francisco Vargas, un membru al organismului electoral. „Avertizez țara și comunitatea internațională”.
Mișcarea de opoziție de dreapta, divizată
Arce, a cărui popularitate a scăzut pe măsură ce inflația crește și penuria de combustibil paralizează țara, s-a retras din cursă săptămâna trecută și l-a desemnat pe ministrul său principal, Eduardo del Castillo, drept candidat al partidului MAS. Del Castillo, care a supervizat represiunea protestelor antiguvernamentale din ultimul an, are dificultăți în a obține sprijinul de care s-au bucurat Morales și Rodriguez.
Mișcarea anti-MAS este divizată și fără un lider clar care să profite de ceea ce ar putea fi prima șansă reală a opoziției să obțină victoria după aproape două decenii de guvernare de stânga.
Conform listei publicate marți de Tribunalul Electoral Suprem, printre candidații opoziției înscriși cu succes se numără Samuel Doria Medina, 66 de ani, un fost magnat al cimentului cunoscut pentru multiplele sale candidaturi prezidențiale eșuate.
De asemenea, Jorge „Tuto” Quiroga, care a promovat reforme favorabile pieței în calitate de președinte în perioada 2001-2002, după ce a fost vicepreședinte al ultimului dictator militar, Hugo Banzer, într-un regim acuzat de numeroase încălcări ale drepturilor omului.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Polonia: Un al doilea tur de scrutin prezidențial urmează pe 1 iunie. Analist: „Campania va fi foarte POLARIZANTĂ și brutală”