Cinci candidați vor fi trecuți pe buletinele de vot pentru alegerile prezidențiale din Belarus de duminică, dar Aleksandr Lukașenko are asigurat deja un nou mandat de cinci ani.
Tatsiana Chulitskaya, profesoară belarusă la Universitatea din Vilnius din Lituania, a declarat că niciunul dintre cei patru contracandidați nu a îndrăznit să-l critice pe președinte.
„Aceștia nu sunt candidați în sensul normal al acestui cuvânt. Ei doar mimează roluri în această campanie. Nu concurează cu Lukașenko”, a spus ea.
Din exil, membrii opoziției au descris viitoarele alegeri din Belarus ca fiind o farsă, și le-au cerut votanților să bifeze o căsuță din buletinul de vot care le permite să respingă toți candidații, conform Reuters.
La putere din 1994, Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, s-a prezentat ca un lider prea ocupat să lucreze pentru națiune pentru a se putea angaja într-o campanie electorală.
„Sincer să fiu, nu urmez campania electorală. Pur și simplu nu am timp pentru asta”, le-a spus el muncitorilor dintr-o fabrică săptămâna trecută.
Pentru majoritatea oamenilor din Belarus, supraviețuirea și nu politica este acum în fruntea agendei
Nu se întrevede nici un înlocuitor pentru liderul corpulent și cu mustață, care în trecut uneori a îmbrățișat și alteori a respins eticheta de “ultimul dictator din Europa”, și care în ultimele luni a început să elibereze din închisoare unii membri ai opoziției, într-o încercare aparentă de a începe să repare relațiile cu Occidentul.
După alegerile din 2020, protestele în masă împotriva fraudării alegerilor aproape că l-au îndepărtat pe Lukașenko de la putere, dar apoi forțele de securitate au reținut zeci de mii de protestatari, iar toate figurile importante ale opoziției au fost închise sau forțate să plece în exil.
Votul de duminică are loc într-o țară în care mass-media independentă este interzisă și blocată. Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este etichetat ca o organizație extremistă, spune că există aproximativ 1.250 de prizonieri politici.
Ivan Kravtsov, secretarul consiliului de coordonare al opoziției în exil, a recunoscut că este un mare efort sa se conecta cu belarușii.
„Pentru majoritatea oamenilor, politica nu este în fruntea agendei. Supraviețuirea este în fruntea agendei. Prioritățile s-au schimbat. În 2020, oamenii percepeau campania ca pe o oportunitate reală de a schimba regimul. Acum, știți, uneori liderii opoziției din exil se luptă să fie relevanți în interiorul Belarusului”, a spus el.
Lukașenko caută un dezgheț în relațiile cu Europa și SUA
Deși rezultatul alegerilor nu este pus la îndoială, Lukașenko se confruntă cu provocări majore în navigarea relațiilor cu Moscova și cu Occidentul, pe fondul unor posibile negocieri de pace pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina.
Un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarus ca punct de pornire pentru invazia Ucrainei în februarie 2022 – și a plătit prețul sub formă de sancțiuni occidentale.
Dacă războiul s-ar încheia – ceva ce președintele american Donald Trump a promis că va realiza rapid – atunci analiștii politici se așteaptă ca Lukașenko să caute un dezgheț în relațiile cu Europa și SUA și să vrea ca sancțiunile să fie ridicate.
Acest lucru ar fi în concordanță cu istoricul său de decenii de apropiere periodică de Occident pentru a preveni ca Belarus să devină total dependent de Rusia și să riște o incorporare completă.
În primele semne de relaxare a represiunii, Lukașenko a emis din iulie anul trecut ceea ce el a numit grațieri umanitare pentru 250 de persoane care ispășeau pedepse cu închisoarea pentru așa-zise activități extremiste.
De asemenea, a permis accesul limitat în închisoare la două dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției care fuseseră izolate timp de aproape doi ani fără niciun contact cu lumea exterioară.
Opoziția spune că salută aceste evoluții, dar mult mai mulți oameni rămân în închisoare, iar arestările continuă.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: