Pe 1 ianuarie, Ungaria predă ștafeta Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene Poloniei, trăgând cortina asupra a ceea ce a fost o jumătate de an turbulentă pentru blocul comunitar.
În loc să acționeze ca un mediator neutru, premierul ungar Viktor Orban a intrat pe un curs de coliziune cu Bruxelles-ul și și-a înfuriat partenerii cu „misiunile sale de pace” și vizitele surpriză la Moscova, Kiev și Beijing, care nu au fost convenite în prealabil, conform Deutsche Welle.
Ghidată de motto-ul „Securitate, Europa!”, Polonia are scopul de a conduce Uniunea Europeană într-o perioadă marcată de incertitudine și turbulențe globale, când Europa se confruntă cu repercusiunile agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei și cu nevoia stringentă de a-și consolida capacitățile de apărare, conform Euractiv.
Strategia Președinției Poloniei – șapte piloni care promovează securitatea
În următoarele șase luni, Polonia va găzdui aproximativ 40.000 de participanți, inclusiv șefi de Guvern și miniștri din statele membre ale UE, la 22 de consilii informale și peste 300 de evenimente oficiale. O echipă dedicată de 3.000 de persoane va supraveghea aceste eforturi, sprijinită de peste 100 de ofițeri de legătură care gestionează delegații străine.
În timp ce evenimentele cheie vor avea loc la Varșovia, întâlnirile planificate vor avea loc în aproximativ 20 de orașe din întreaga țară.
„Trăim într-o perioadă în care toată lumea – nu doar polonezii, ci toți europenii – prețuiește securitatea în mod excepțional în multe dimensiuni. Când vorbim de securitate, ne referim la șapte piloni ai acestui concept”, a declarat ministrul Sănătății Izabela Leszczyna în timpul unei conferințe de presă despre prioritățile Președinției poloneze.
„Președinția poloneză va sprijini inițiativele menite să consolideze securitatea europeană în toate dimensiunile sale”, a subliniat Adam Szlapka, ministrul pentru Relații cu Uniunea Europeană.
Președinția Poloniei, un contrapunct la cea maghiară
„Președinția Poloniei la Consiliul UE va fi un contrapunct la ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni”, prezice Kai-Olaf Lang, expert în Europa de Est la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin.
Lang a declarat că acest lucru se va aplica, mai presus de toate, politicii de securitate a UE și relațiilor cu Ucraina și Rusia.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk este un politician european cu mare experiență. A fost șef al Consiliului European din 2014 până în 2019 și ulterior președinte al Partidului Popular European (PPE), cel mai mare partid din Parlamentul European.
De luni de zile, discursurile lui Tusk au fost centrate pe apelul de a face din politica de securitate a Poloniei și a altor țări de pe flancul estic al NATO politica întregii UE.
„Ar trebui să încurajăm relațiile cu SUA, dar Europa trebuie să devină independentă, trebuie să stea pe propriile picioare. Acum este momentul să punem capăt erei fricii de Rusia și a incertitudinii”, a spus Donald Tusk înainte de summitul NB8 al celor opt țări nordico-baltice din Suedia la sfârșitul lunii noiembrie.
Polonia este cu siguranță lider în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare. În prezent, alocă 4,2% din PIB-ul său apărării și intenționează să crească acest procent la 4,7% în 2025.
Acesta nu este doar un argument puternic de prezentat altor state UE, ci și pentru viitoarele discuții cu președintele-ales al SUA, Donald Trump, care a cerut un angajament mai mare din partea partenerilor săi europeni.
Aderarea Ucrainei la Europa
Tusk este hotărât să împiedice orice posibile negocieri de pace privind încetarea războiului din Ucraina care să nu îi includă pe ucraineni, exclusiv între SUA și Rusia. De asemenea, dorește ca UE să aibă un loc la masa negocierilor.
„Președinția poloneză a Consiliului UE va fi responsabilă în comun pentru situația negocierilor, care ar putea începe în această iarnă”, a declarat el la începutul lunii decembrie.
„Ucraina trebuie să fie prezentă la fiecare rundă de discuții. Prietenii noștri de la Kiev trebuie, de asemenea, să accepte fiecare variantă, fiecare propunere”, a declarat Tusk după o întâlnire cu președintele francez Emmanuel Macron la Varșovia pe 12 decembrie.
Pentru a fi pregătită pentru toate eventualitățile, Polonia construiește o linie de apărare numită „Scutul de Est” de-a lungul graniței sale cu Belarus și ar dori ca Europa să ajute la finanțarea acesteia. Varșovia este, de asemenea, implicată în inițiativa europeană de apărare aeriană cunoscută sub numele de European Sky Shield.
La un an după ce Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina, Polonia dorește să demareze negocierile.
Adam Szlapka, ministrul pentru Relații cu Uniunea Europeană, a sugerat că discuțiile ar putea începe prin a se concentra pe statul de drept, drepturile omului și lupta împotriva corupției. În timp ce Kievul face presiuni pentru începerea discuțiilor în cât mai multe domenii posibile, Varșovia nu vrea să se grăbească în nimic, deoarece Polonia este din nou în campanie electorală: un nou președinte urmează să fie ales în luna mai.
Polonia este, de asemenea, un oponent ferm al acordului de liber schimb cu America de Sud și este probabil să facă tot ce îi stă în putință pentru a împiedica implementarea acordului în forma sa planificată. În acest sens, Varșovia are aliați puternici, inclusiv Franța.
Donald Tusk este, de asemenea, foarte sceptic cu privire la Pactul Verde European elaborat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acordul urmărește să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră din UE la zero până în 2050.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: