ANALIZĂ | Ziua în care românii au scăpat de ordinul lui CEAUȘESCU din anii de frig și BEZNĂ. Ce a însemnat pentru buzunarele oamenilor „liberalizarea” energiei

Căderea comunismului a adus o serie de schimbări fundamentale nu doar în politică, ci și în viața socială și economică a țării, încă din primele zile de după Revoluție. Ziua de 28 decembrie 1989 a însemnat eliminarea cotelor de consum de energie electrică impuse de regimul comunist românilor, obligați până atunci să stea în întuneric și în frig pentru a-și aduce contribuția la „înfăptuirea măsurilor adoptate de Congresul al XII-lea al partidului privind creşterea nivelului de viață al întregii populaţii”.

• A fost al treilea decret-lege adoptat, după căderea lui Nicolae Ceaușescu, de Consiliul Frontului Salvării Naționale și a echivalat cu o „liberalizare” a prețului la curent electric pentru populație.
• Prețul era tot unul reglementat, dar unic, față de anii dinaintea Revoluției din 1989, când românii trebuiau să plătească sume semnificativ mai mari dacă depășeau plafoane infime stabilite inițial pentru a depăși criza energetică mondială din anii ’80.

Decretul-lege nr. 3 din 28 decembrie 1989 privind stabilirea tarifului la energia electrică livrată populaţiei, semnat de Ion Iliescu, președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, și publicat în Monitorul Oficial a doua zi, desființa cotele de energie electrică pentru consumul gospodăriilor românilor, începând cu 1 ianuarie 1990, stabilite printr-un act normativ din 1988.

Astfel, din acea zi, indiferent câtă energie consumau, românii plăteau un preț unic, de 0,65 lei/kWh.

Ceea ce a schimbat de fapt legea a fost eliminarea prețurilor mult mai mari, punitive, pe care românii erau obligați să le plătească dacă energia pe care o consumau depășea o normă minusculă.

Ce norme de consum au stabilit comuniștii

Mai concret, o familie medie cu 2-3 persoane care locuia într-un apartament cu 2 camere în mediul urban avea o normă de consum lunar de 25 kWh, în lunile martie – octombrie și de 35kWh pentru sezonul rece.

Pentru aceeași familie și același apartament, dar în mediul rural, norma era și mai mică, de 18 kWh în lunile calde și 24 KWh în perioada noiembrie – februarie.

Spre comparație, în zilele noastre, consumul mediu într-un apartament de două camere, conform calculelor Asociației Energia Inteligentă, este de aproape 100 kWh (97,75 kWh), pe o vreme normală. Astă vară însă, în timpul caniculei, consumul – crescut de aparatele de aer condiționat – aproape că s-a dublat, ajungând la 185,35 kWh.

E drept că, în comunism, românii nu aveau la dispoziție mari consumatoare de energie și nici nu își imaginau că o să existe aparate de aer condiționa, cu un consum lunar de 87,6 KWh, deci de două ori și jumătate norma pentru o lună de iarnă pe vremea lui Ceaușescu, mașină de spălat vase (14 kWh) sau laptopturi ce care să stea pe internet (3,25 kWh).

Revenind la norme, pentru nivelurile de consum standard, se menţinea tariful de 0,65 lei/kWh la energia electrica livrata populaţiei pentru iluminat şi utilizări casnice. Prețurile pentru cei care voiau să „huzurească” se majorau în etape și culminau și cu o avertizare:

• a) 1,00 lei/kWh pentru depăşirea consumului cu până la 10%;
• b) 1,50 lei/kWh pentru depăşirea consumului cu 10 până la 15%;
• c) 2,00 lei/kWh şi se avertizeaza consumatorul pentru depăşirea consumului cu 15 până la 20%;
• d) 2,50 lei/kWh pentru depăşirea consumului, după avertizare, cu peste 20%.

Pentru a vedea ce a însemnat pentru bugetul casei, luăm ca exemplu o familie cu 3 persoane dintr-un apartamentul de 2 camere din Capitală care a reușit – deși curentul se întrerupea dincolo de voința lor – să consume 100 kWh într-o lună.

• Astfel, înainte de 1 ianuarie 1990, familia trebuia să plătească un tarif, punitiv, de 2,5 lei/kWh, pentru depăşirea consumului, după avertizare, cu peste 20%.
• Rezultă că familia trebuia să plătească 250 de lei, în timp ce, după 1 ianuarie 1990, a plătit prețul fix, de 0,65 lei/kWh, adică 65 de lei, deci cu 135 de lei mai puțin.

De ce s-a impus raționalizarea

Prin același decret s-a eliminat și tariful pentru un consum normat al plitelor electrice – de 0,65 lei/kWh pentru un consum de 120 kWh lunar, care se regăsește într-un ordin anterior, din 1982, și care includea de fapt argumentele statului pentru raționalizarea consumului de energie.

”În vederea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării economiei naţionale, au fost stabilite măsuri pentru extinderea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, prin sporirea extracției de cărbune, ţiţei, gaze şi accentuarea programului energetic. Acest complex de măsuri are în vedere orientarea stabilită la Congresul al XII-lea al P.C.R. de promovare a unei politici ferme de gospodărire raţională şi reducere a consumurilor de resurse energetice, de economisire stricta a combustibililor şi energiei în toate sectoarele de activitate, de îmbunătățire a structurii producţiei industriale.

Pornindu-se de la aceste orientări şi sarcini, s-au stabilit – în raport de tipurile de combustibili – niveluri mai reduse privind producerea energiei termice, precum şi repartizarea acesteia pe consumatori.

În condiţiile continuării crizei energetice pe plan mondial, a creşterii cheltuielilor de producţie şi exploatare la toate categoriile de combustibili se impune adoptarea de noi măsuri menite să asigure gospodărirea judicioasă a resurselor energetice şi reducerea consumului de combustibili prin sporirea randamentelor în utilizarea acestora, eliminarea pierderilor în transportul energiei şi a oricăror forme de risipă, raționalizarea riguroasă a consumului tuturor categoriilor de combustibili, energie electrica şi energie termica.

În acelaşi timp, cerinţele economiei naţionale, ca şi implicațiile crizei economice mondiale, impun măsuri ferme pentru rentabilizarea producerii şi folosirii tuturor categoriilor de combustibili, ceea ce a determinat majorarea preţurilor de producţie la gaze naturale, ţiţei, combustibili, energie termică şi electrică.

Ca urmare, apare necesară şi recalcularea preţurilor cu amănuntul şi a tarifelor la combustibili, energie termica şi electrică care se livrează populaţiei, în vederea aplicării principiului rentabilității şi în acest sector de activitate.

Noile preţuri vor asigura, totodată, un raport mai echitabil între diferitele categorii de combustibili şi energia termică.

Printr-o mai judicioasă utilizare a energiei termice în gospodăriile populaţiei, fiecare familie trebuie să realizeze o reducere a consumului de energie cu circa 20 la sută; pentru acoperirea restului creșterilor de grețuri urmează a se acordă compensaţii băneşti corespunzătoare, astfel încît, per total, să se asigure înfăptuirea măsurilor adoptate de Congresul al XII-lea al partidului privind creşterea nivelului de viață al întregii populaţii”, potrivit Decretului nr. 240 din 29 iunie 1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electrica, energie termica, gaze naturale şi alţi combustibili, emis de Consiliul de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 61 din 30 iunie 1982.

Ion Iliescu, discurs despre măsurile după căderea „fostului dictator – bolnav de megalomanie”

Măsura luată prin decretul din 28 decembrie 1989 a fost evidențiată de Ion Iliescu în discursul său cu prilejul Anului Nou, difuzat la posturile româneşti de radio şi televiziune și publicat în Monitorul Oficial nr. 1 din 3 ianuarie 1990.

”Una din primele preocupări ale noii puteri – aşa cum s-a putut vedea în aceste zile – a fost anularea legilor antipopulare impuse de vechiul regim, ca un prim set de măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale oamenilor:

• au fost anulate prevederile care încorsetau activitatea unităților economice – ca un prim pas spre înlăturarea centralismului excesiv şi ca un început de descentralizare;
• au fost abrogate legi şi decrete care lezau grav libertățile individului, drepturile omului;
• au fost luate măsuri concrete pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu alimente, energie, căldură. Cantitățile de energie electrică şi gaze naturale alocate populaţiei, în această perioadă, sînt cu 40-45 la sută mai mari decît în perioada corespunzătoare a anului trecut;
• au fost sistate exporturile de alimente şi se livrează către unităţile comerciale stocurile existente în întreprinderile industriale alimentare, uşoare şi altor ramuri producătoare de bunuri de consum;
• s-a prevăzut realizarea unor importuri de bunuri de consum;
• a fost redus tariful energiei electrice livrate populației şi urmează reducerea celui de gaze naturale (la 1 leu/m cub);
• s-a hotărît sistarea unor lucrări de investiții costisitoare, promovate fără studii de fundamentare economică, la indicația fostului dictator – bolnav de megalomanie”.

Textul integral:

”DECRET-LEGE nr. 3 din 28 decembrie 1989 privind stabilirea tarifului la energia electrică livrată populaţiei

Emitent: Consiliul Frontului Salvării Naționale

Publicat în  Monitorul Oficial nr. 6 din 29 decembrie 1989

Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

Articolul 1. Începînd cu data de 1 ianuarie 1990, se desfiinţează cotele de energie electrica pentru consumul populaţiei.

Energia electrica livrata populaţiei pentru iluminat şi utilizări casnice se tarifeaza cu preţul unic de 0,65 lei/kWh.

Articolul 2. Prevederile Decretului nr. 310/1988 privind majorarea consumurilor normate lunare şi reducerea tarifelor la energia electrica livrata populaţiei şi art. 20 pct. 2 din Decretul nr. 240/1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea, în continuare, a consumului de energie electrica, energie termica, gaze naturale şi alţi combustibili se abroga.

Articolul 3. Ministerul Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor vor lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici şi financiari pe anul 1990 ai Ministerului Energiei Electrice”.

Sursa foto: comunismulinroamania.ro

Care a fost PRIMA LEGE după căderea comunismului și împușcarea lui Ceaușescu. Ziua în care am scăpat de „TOVARĂȘ” și de interdicția de a face avort

Ultima dorință a lui CEAUȘESCU. Mărturia căpitanului care l-a împușcat pe dictatorul comunist acum 35 de ani: ”Nu-i doresc nimănui aşa ceva”

35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

Cum au arătat imaginile de la REVOLUȚIE în primul reportaj BBC făcut după împușcarea lui CEAUȘESCU: „Triumful asupra tiraniei”