Creditele bancare s-au ieftinit în 2024, iar salariile au crescut, ceea ce a mărit puterea de creditare. Și în anul care vine, cel puțin în primele două trimestre, se așteaptă o scădere a ratelor, dacă se mențin actualele condiții ale pieței, fără o criză economică mondială, o altă pandemie și un nou război aproape de granițele României, a spus, pentru Gândul, analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Românii au plătit rate mai mici de la începutul anului care se apropie de final, iar indicii sunt în scădere și în lunile care urmează.
„De la începutul anului 2024, am avut o scădere a ratei inflației și, implicit, am avut o reducere a ratelor de dobândă, care s-au transmis inclusiv la ratele de dobândă ale creditelor. Și vedem cum aceste rate de dobândă au scăzut pe parcursul anului.
Iar dacă ne gândim la creditele pentru persoane fizice, o să vedem o scădere a ratei IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor). Rata IRRC s-a redus și va continua să se reducă. Ea are un lag (ecart – eng.) de două trimestre, deci odată ce scade rata de dobândă pe piața monetară, la două trimestre scade și IRCC aplicat creditelor”, a explicat analistul financiar.
Banca Națională a României (BNR) a redus de două ori în 2024 rata de dobândă, astfel că se va vedea în trimestrele I și II din 2025 o scădere în continuare a ratei IRCC.
- IRCC este calculat trimestrial și zilnic. IRCC zilnic al pieței monetare interbancare reprezintă media ponderată (cu volumele tranzacțiilor) a ratelor de dobândă ale tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară.
- IRCC trimestrial se calculează la finalul fiecărui trimestru și se stabilește ca medie aritmetică a valorilor IRCC zilnice comunicate pentru trimestrul anterior. Se iau în considerare toate zilele lucrătoare din trimestru și se aplică de către fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.
- Actuala valoare a IRCC, calculată la finalul trimestrul doi (T2) din 2024, este de 5,99%.
- De la 1 ianuarie 2025, IRCC calculat pentru T3 din 2024 va fi 5,66%.
Vedem că, practic, creditele au devenit mai ieftine și am avut și o creștere substanțială atât a creditelor ipotecare, cât mai ales a celor de consum.
Bineînțeles, am avut și majorări mari de salarii – dacă ne uităm în termeni reali, salariile au crescut cu 8%, deci o creștere foarte mare în termen ale salariilor. Practic, a crescut capacitatea românilor de a lua credite. Ceea ce îi face să ia credite este, de fapt, încrederea în economie”, a detaliat analistul financiar.
Un alt aspect pozitiv este că, în 2025, inflația va continua să scadă, însă mult mai lent decât anul acesta.
Ar putea crește inflația, în funcție de ce măsuri fiscale vor fi luate, adică majorări de taxe și de impozite, care să ducă la creșterea ratei inflației. Dar banca centrală probabil va continua să scadă rata de dobândă de politică monetară. Dacă, la începutul anului, cumva, ne așteptam să scadă anul viitor cu undeva la 1%, probabil nu va fi 1%, ci mai puțin, poate 50 de puncte de bază, adică 0,5%”, a explicat Adrian Codirlașu.
Nu se poate calcula, per ansamblu, cu cât au scăzut ratele românilor, pentru că acestea depind de multe elemente, pornind de la momentul creditului și condițiile contractuale.
Ratele depind foarte mult de rata de dobândă. Dacă este curată, fixă, da, rămâne fixă, iar impactul evoluției ratei de dobânzi asupra ratei depinde și de câtă scadență reziduală a rămas la acel credit. Deci, variază de la credit la credit”, a conchis analistul financiar Adrian Codirlașu.
Cum a evoluat încrederea analiștilor în economie
În contextul electoral zbuciumat recent, Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut puternic în luna noiembrie 2024, conform celui mai recent raport, făcut public de analiști la începutul lunii decembrie.
„Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona”, transmitea Adrian Codirlașu, pe 5 decembrie.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna noiembrie, cu 13,5 puncte, până la valoarea de 31,4 puncte (cel mai mic nivel începând cu iulie 2020). Această situație s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale sale.
- Astfel, componenta de anticipații a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019.
- În același timp componenta de condiții curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5%. În același timp, 59% dintre participanți anticipau o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 27%, o stagnare.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 77% dintre participanți anticipau o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul, o stagnare.
Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
Sursă foto: Pixabay – Caracter Ilustrativ
Ultima variantă de OUG trenuleț. Salarii şi sporuri plafonate, concediu medical plătit doar cu 65%, tăieri la banii pentru partide
Analiștii financiari CFA anticipează scăderi semnificative ale dobânzii-cheie până la finalul anului și în 2025. Previziunile privind starea economiei
Tarifele RCA au crescut în 2024, chiar dacă modul de calcul al poliței OBLIGATORII a fost plafonat. Ce a descoperit ASF la asigurători
O călătorie cu metroul ar urma să se SCUMPEASCĂ de la 3 la 5 lei, iar abonamentul lunar, de la 80 la 100 de lei, din 1 ianuarie. Argumentele Metrorex