Comisia și Banca Europeană de Investiții compensează o sumă suplimentară de 2,7 miliarde de euro din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru sisteme energetice mai curate prin intermediul Fondului pentru modernizare, au anunțat, joi, oficialii Executivului comunitar.
Comisia Europeană a plătit astăzi 2,7 miliarde euro pentru a sprijini 39 de proiecte de investiții în opt state membre beneficiare, în urma unei evaluări efectuate de Banca Europeană de Investiții în cadrul Fondului pentru modernizare.
Suma toată include prima investiție confirmată în Slovenia în cadrul fondului, un stat membru care a devenit beneficiar în 2024.
„Aceste proiecte vor ajuta țările UE cu venituri mai mici să își consolideze sectorul industrial curat și să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030 prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea eficienței energetice. Finanțat din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), Fondul pentru modernizare a furnizat în prezent investiții în valoare de 15,45 miliarde de euro pentru a sprijini proiecte în tranziția către o energie curată de la lansarea sa în 2021”, au transmis reprezentanții Comisiei.
77 de proiecte în 11 țări
Noul sprijin anunțat joi completează investițiile anunțate în iunie în valoare de aproape 2,97 miliarde euro pentru alte 38 de proiecte, aducând totalul plăților din Fondul pentru modernizare în 2024 la 5,67 miliarde euro, acoperind 77 de proiecte din 11 țări.
Numai în acest an au fost efectuate plăți către Bulgaria (65 de milioane euro), Croația (52 de milioane euro), Cehia (1,283 miliarde euro), Estonia (84 de milioane euro), Ungaria (202 milioane euro), Letonia (27 de milioane euro), Lituania (185 de milioane euro), Polonia (1,733 miliarde euro), România (1,956 miliarde euro), Slovenia (309 milioane euro) și Slovacia (153 de milioane euro).
Potrivit Comisiei, cele 77 de proiecte sprijinite în acest an se axează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea rețelelor energetice, eficiența energetică și înlocuirea producției de cărbune cu combustibili cu intensitate mai scăzută a emisiilor de dioxid de carbon. Printre acestea se numără:
- consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria;
- producția de energie electrică din surse fotovoltaice și stocarea energiei de către furnizorii de servicii de alimentare cu apă din Croația;
- reducerea emisiilor de CO2 în timpul producției de căldură în Cehia;
- îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în clădirile publice din Estonia;
- modernizarea și dezvoltarea sistemelor de termoficare bazate pe energie din surse regenerabile în Ungaria;
- utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice din Letonia;
- modernizarea clădirilor cu mai multe apartamente din Lituania, asigurându-se că clădirile renovate ating cel puțin clasa de eficiență energetică B și oferă economii de energie de cel puțin 40 %;
- dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei electrice în Polonia pentru a îmbunătăți stabilitatea rețelei naționale de energie electrică;
- instalarea a minimum 1 500 MWh de sisteme de stocare în baterii în centralele existente de producere a energiei din surse regenerabile din România;
- creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în gospodăriile cu venituri mai mici din Slovacia;
- investiții în producția de energie electrică din surse regenerabile și în capacitățile de stocare a energiei în Slovenia.
Termenul de depunere a propunerilor de investiții pentru un potențial sprijin din Fondul pentru modernizare în următorul ciclu de plată este 18 februarie 2025 pentru propunerile prioritare și 21 ianuarie 2025 pentru propunerile neprioritare. Investițiile prioritare sunt cele care pun accentul pe modernizarea sistemelor energetice, pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în domeniul energiei, al industriei și al transporturilor și pe îmbunătățirea eficienței energetice enumerate în Directiva EU ETS. Toate celelalte investiții eligibile pentru Fondul pentru modernizare sunt considerate investiții neprioritare care fac obiectul unui control suplimentar.
Ce înseamnă Fondul pentru modernizare
Potrivit Comisiei, Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din cadrul EU ETS, urmărește în prezent să sprijine 13 țări ale UE în tranziția lor către neutralitatea climatică. Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au beneficiat de Fondul pentru modernizare de la lansarea sa în 2021. EU ETS revizuit a extins domeniul de aplicare al Fondului pentru modernizare, care poate oferi acum sprijin financiar altor trei beneficiari începând cu 1 ianuarie 2024 – Grecia, Portugalia și Slovenia.
Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, în eficiența energetică, în stocarea energiei, în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor și rețelelor de termoficare centralizată, precum și în tranziția justă în regiunile dependente de carbon.
Fondul completează alte instrumente europene, cum ar fi politica de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Acesta mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta țările eligibile să sprijine investițiile în conformitate cu planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acesta funcționează sub responsabilitatea beneficiarilor săi, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții (BEI).
Activitățile BEI de evaluare a propunerilor de investiții în cadrul Fondului pentru modernizare sunt separate de operațiunile standard de finanțare și de asistență tehnică ale BEI pentru a evita orice potențial conflict de interese în desfășurarea activităților mandatate în conformitate cu Directiva ETS și cu Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.
Citiți și:
Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom
Ministrul Energiei și șeful Transgaz au semnat contactul pentru conducta ce va alimenta Centrala Mintia. Sebastian Burduja: „Este un PROIECT GRANDIOS”
Statul român a încasat marți 81,2 de milioane de euro, ultima tranșă de bani din vânzarea Termocentralei Mintia. Care sunt planurile investitorilor