Oficialii ai Ministerului Energiei, ai Ministerului Muncii, instituțiile cu atribuții, dar și actorii de pe piață, au dispoziție aproape o lună și jumătate pentru a stabili măsurile și calendarul de implementare începând din 1 aprilie 2025, după ce, oficial, actuala schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va expira, a reiterat, marți, Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei a precizat, marți, că măsurile care vor intra în vigoare după 31 martie sunt în curs de analizare și definitivare.
„Noi ne-am asumat că, până la finalul lunii ianuarie, calendarul și exact implementarea, cum va arăta piața energiei, cum vor arăta măsurile de protecție a consumatorilor, vor fi definitivate. Înseamnă un interval de două luni de zile în care piața se va adapta, așteptările consumatorilor se vor adapta, furnizorii își vor adapta sistemele de gestiune a facturilor ș.a.m.d.”, a declarat, marți, ministrul Eenrgiei, în cadrul unei conferințe de presă.
Principiile de la baza noilor măsuri
Principalul principiu de la baza viitoarelor masuri este protecția consumatorului vulnerabil, a subliniat Sebastian Burduja.
„În primul rând, este normal pentru statul român să subvenționeze energia electrică și gazul pentru acei români care nu-și permit costul lor. Acesta e principiu unei subvenții. În sistemul actual, știți foarte bine, că indiferent de cât câștigi pe lună, pe baza nivelului de consum, beneficiezi de subvenții. Cred că trebuie să doar să ne uităm la ce se întâmplă în alte state Uniuni Europene. Vedem că toată lumea subvenționează pe baza unor date socioeconomice – nivelul de venit, câți copii ai, dacă ești familie monoparentală, dacă ai un aparat medical care consumă mult în casă, toți acești factori, care țin mai degrabă de o analiză de la Ministerul Muncii, pentru că dânșii au în fișa postului, să spunem, consumatorul casnic. Toate acestea vor fi stabilite foarte clar în luna ianuarie”, a precizat ministrul, astfel încât de la 1 aprilie totul să fie în regulă.
În actuala reglementare, Ministerul Muncii gestionează schema pentru consumatorii casnici, iar cel am Energiei, pe cei non-casnici.
Al doilea principiu este ușurința pentru cetățean de a beneficia de aceste subvenții, iar una dintre variantele în discuție este acordare unui card/voucher pentru persoanele care au nevoie de ajutor.
„Una este să-l pui pe drumuri pe la diverse agenții, să bată pe la uși, să depindă de toanele și de programul unui funcționar, alta e să-l identifici clar, să-i trimiți cardul de energie sau voucher-ul de energie sau spuneți-i cum vreți acasă și să poată beneficia de acest sprijin”, a spus ministrul.
Sunt în prezent discuții privind o actualizare a definiției consumatorului vulnerabil, mai exact o eventuală creștere a pragului până la care se poate beneficia de subvenție.
Conform actualei legi privind consumatorul vulnerabil, sunt foarte puțini, a spus ministrul, sub 100.000, care se califică. „Vă dați seama, e clar că avem mult mai mulți români care sunt într-o situație de sărăcie energetică și care – principiul este următorul – după ce îți plătești facturile să nu cobori sub pragul relativ de sărăcie!”, a precizat Sebastian Burduja.
Se analizează surse de finanțare
În plus, se analizează și posibilele surse de finanțare ale viitoarei scheme, în contextul în care furnizorii au reclamat blocarea procesului de validare a sumelor spre decontare la nivelul lunii decembrie 2023, dar și litigiile în aceste spețe pe rolul Curții Constituționale a Românie.
„Noi la Ministerul Energiei avem în acest moment un sold de 100 de milioane de lei, atât. Și la Ministerul Muncii înțeleg că e un sold de 200 de milioane de lei. Deci, în acest moment ce ține strict de Ministerul Energiei nu e o datorie mare în raport cu miliardele de lei pe care l-am avut în trecut. Dar știți procedura: furnizorii depun aceste cereri la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – n.r.), ele se analizează și ce ANRE-ul trimite validat, noi preluăm pentru non-castini, și Munca preia pentru casnic. Deci sunt convins că și ANRE-ul se mișcă și am lucrat foarte bine cu ANRE-ul și cred că aceste sume vor fi decontate. Guvernul va trebui – și Ministerul de Finanțe – să găsească aceste resurse, pentru că altfel piața nu poate să funcționeze”, a declarat Sebastian Burduja, la întrebarea Gândul.
Suma estimată de furnizori pentru validare și decontare este de 6 miliarde de lei pentru anul care se termină în mai puțin de o lună.
Discuția privind sursa de finanțare vine și în contextul deciziei – încă nemotivată – a CCR privind schema din energie.
Judecătorii constituționali au decis, la începutul lunii trecute, că unele măsuri luate de Executiv acum doi ani și jumătate pentru a limita impactul creșterii prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale sunt neconstituționale. La solicitarea presei, Ministerul Energiei, inițiator legislativ, a transmis că a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea pentru a putea face o evaluare pertinentă.
„În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile”, au transmis oficialii CCR. Potrivit Constituției, de la data publicării, deciziile CCR sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
„E greu să vă dau un răspuns final. N-am văzut decizia CCR, de fapt n-a fost emisă motivarea. Am văzut decizia, dar n-avem motivarea, o așteptăm să vedem exact din ce putem să finanțăm această schemă”, a spus Sebastian Burduja.
Citiți și:
CCR a decis că unele măsuri aplicabile clienților finali din piața energiei și a gazelor sunt NECONSTITUȚIONALE. Reacția Ministerului Energiei
Liberalizarea prețului la gaze naturale e de peste un an și jumătate pe rolul CCR. „Impactul este devastator pentru furnizori și pentru statul român”