România emancipată. România tradițională. România Educată. Fiecare cu paradoxurile ei și cu un mod diferit de a vedea lucrurile în anul de grație 2024. Ce ne așteaptă în 2025? Ce proiect de țară poate face România bine? Profesorul Daniel David, noul ministru al Educației, a vorbit, într-un interviu pentru GÂNDUL, despre România fragmentată a unui an 2024 istoric, cu toate rândurile de alegeri și cu întorsătura neașteptată pe care au luat-o lucrurile.
Interlocutorul Gândul a făcut o radiografie a unei Românii polarizate, în cel puțin trei zone psihoculturale, fiecare cu tarele, cu așteptările și cu temerile ei. Ministrul Educației vorbește despre un nou proiect de țară, asumat și aplicat pentru nevoile oamenilor, recunoscând faptul că nu va evita să se angajeze pentru a apăra România euroatlantică și valorile ei.
„Da, România se poate face bine dacă facem un diagnostic corect”
Noul ministru al Educației, al cărui nume a fost vehiculat și printre prezidențiabilii României, a explicat – într-o lume în care, paradoxal, suntem la un click distanță de orice – ce înseamnă informația, ce înseamnă cunoașterea informației, dar și cum se ajunge într-o zonă tulbure a fake news-ului, de care ne lovim tot mai des în zilele noastre.
Reamintim că Daniel David, ministrul Educaţiei, a anunțat că s-a suspendat din poziţia de rector al Universităţii Babeş-Bolyai, după preluarea funcţiei de ministru al Educației și Cercetării, în cadrul noului Guvern al României.
O singură Românie, mai multe „fețe”
Reporter: Domnule profesor Daniel David, intrăm în 2025, așa că aș vrea să descrieți cum ați perceput și cum ați trăit dvs anul 2024 – un an de grație, un an crucial, un an istoric, aș spune eu, ținând cont că am avut toate tipurile de alegeri. Cum ați descrie, în câteva cuvinte România anului 2024?
Prof. Univ. Dr. Daniel David: România anului 2024 este o Românie fragmentată și polarizată în cel putin trei zone psihoculturale: (1) o zonă tradițională, suprapusă major peste mediul rural și urban mic, cu teamă față de instituțiile euroatlantice și cu un procent mai mic de absolvenți de studii superioare; (2) o Românie în fază de emancipare, antisistem și destul de diversă ca educație (incluzând și o mare parte din diasporă), care dorește, adesea cu ură, printre altele, redefinirea democrației clasice pentru a permite mai multe elemente direct participative și acces la putere și respect social; și (3) o Românie mai emancipată, conectată cu instituții euroatlantice, cu cel mai mare procent de absolvenți de studii superioare.
„Cunoașterea înseamnă prelucrarea critică a informației”
Progresul și avântul tehnologic sunt de neoprit, sunt uriașe și, până la urmă, este bine că este așa, ajută mult. Însă există și un revers al medaliei, pentru că permite de multe ori fake news-ului să fie preluat nemestecat, nedigerat, negândit. De ce – paradoxal, în era tehnologiei, când informația este atât de aproape de noi – oamenii au devenit atât de ușor de manipulat?
Tehnologia aduce un acces direct la un volum uriaș de informație. Dar accesul la informație nu înseamnă imediat cunoaștere. Mai simplu spus, cunoașterea înseamnă prelucrarea critică a informației. Dacă volumul de informație este prea mare și/sau competența de analiză critică nu este bine dezvoltată, informația se poate transforma în „fake news”, conspirații și manipulare, prin rețete procesate de pseudocunoaștere (pseudoștiință) servite direct oamenilor de diverși manipulatori sau bizari-conspiraționiști.
Cum arată drumul României, mai ales în contextul politic de astăzi? Ce lipsește României de astăzi, ce ar trebui schimbat în secunda asta? Semne bune anul are?
Ar trebuia ca România euroatlantică să fie o țară a tuturor, în care să se regăsească toate cele trei bazine psihoculturale – emancipat/antisistem/tradițional – iar unii români să nu se simtă pierzători în procesul de modernizare a țării.
„Nimeni nu este pierzător al modernizării euroatlantice”
Traian Băsescu ne-a promis că vom trăi bine, nu am trăit. Klaus Iohannis ne-a promis o „Românie Educată”, la final de mandat se pare că a rămas doar lozinca. Cum pot recâștiga politicienii încrederea oamenilor, după ani întregi de promisiuni fără tăgadă și fără fundament?
Un nou proiect de țară trebuie să fie „România euroatlantică a tuturor”, în care nimeni nu este lăsat în urmă și nimeni nu este pierzător al modernizării euroatlantice a țării. Sigur, când spun nimeni este ceva aspirațional, realist vorbind mă refer la majorități largi.
Noul ministru al Educației, despre valul de extremism al zilelor noastre și esența democrației
Cât de periculos este extremismul, într-o lume în care am început să conștientizăm tot mai mult că putem pierde într-o clipă democrația și libertatea, de care nu prea mai suntem atât de siguri ca altădată?
Un mare democrat și om de stat, Ion Rațiu spunea că „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!” Aceasta este esența democrației, adică mă lupt pentru drepturile/interesele mele, respectând însă și drepturile/interesele celorlalți. Extremismul duce la lupta pentru drepturile/interesele tale, călcând în picioare drepturile/interesele celorlalți.
„Româniile diverse să fie reunite într-o Românie euroatlantică”
Sunteți ministru, rector, profesor universitar, cercetător și psiholog. În final, așa ca o concluzie a discuției noatre, ce credeți, se mai face România bine?
Da, România se poate face bine dacă: (1) facem un diagnostic corect (ex. pornind de la înțelegerea psihoculturală pe care am schițat-o succint aici), iar apoi abordăm problema printr-un proiect de țară în care Româniile diverse să fie reunite într-o Românie euroatlantică, care să ne aducă demnitate – personală, națională și europeană – și bunăstare.
Oamenii vor alege mereu calea rațională a cunoașterii (științei) și calea religiei – fundamentele societății europene moderne – în dauna bizarului și pseudoștiinței, dacă le prezinți bine și îi inviți să fie co-creatorii propriului destin într-o astfel de țară.
„Nu voi evita să mă angajez pentru a apăra România euroatlantică”
Domnule David, numele dumneavoastră a fost vehiculat și printre posibilii candidați la președinție. Ce spuneți, v-ar tenta ideea prezidențiabilă, într-o Românie cu o „cruce grea” de dus?
Eu nu m-am autopropus și nu mă promovez în acest sens. Mereu am vrut și vreau să fiu în primul rând psiholog, dar adesea contextul m-a împins spre poziții complementare (profesor/cercetător/rector/ministru), pe care le-am acceptat de dragul de a servi și ajuta cât mai mulți oameni. Dar dacă se va dovedi că eu sunt cel care pot stopa dezvoltarea unei Românii bizare, izolaționiste, antiștiință și cu abordări de pseudoreligie, nu voi evita să mă angajez pentru a apăra România euroatlantică. Sincer, sper și mi-aș dori însă să nu fie nevoie, dar sunt pregătit dacă va fi!
Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, s-a SUSPENDAT din funcție după ce a fost numit ministru al Educației. Cine va asigura interimatul
ANALIZĂ EXCLUSIVĂ | Prof. univ dr. psih. Daniel David, despre imaginea României la sfârșit de 2023 și început de 2024. „Să investească în educație!”