Forumul Economic Mondial a publicat – în data de 8 ianuarie 2024 – Raportul Viitorului Locurilor de Muncă 2025 (Future of Jobs Report 2025), bazat pe date obținute de la peste 1.000 de companii. Raportul arată că vor fi create peste 170 de milioane de joburi, însă peste 92 de milioane de oameni își vor pierde locul de muncă.
Deși rezultatul net este de 78 de milioane de noi slujbe, dezvoltările tehnologice, schimbările demografice și economice, cât și tensiunile geopolitice vor restructura, radical, piața muncii.
Schimbările tehnologice, fragmentarea geoeconomică, incertitudinea economică, schimbările demografice și tranziția ecologică – individual și în combinație – sunt printre principalii factori care se preconizează să modeleze și să transforme piața mondială a muncii până în 2030.
Raportul Future of Jobs Report 2025 reunește perspectiva a peste 1.000 de persoane, angajatori-lideri la nivel mondial – reprezentând în mod colectiv peste 14 milioane de lucrători din 22 de grupuri industriale și 55 de economii din întreaga lume —, pentru a examina modul în care aceste macro-tendințe afectează locurile de muncă, competențele și strategiile de transformare a forței de muncă pe care angajatorii intenționează să le ia cîn calcul, în perioada 2025-2030.
Dezvoltarea unor noi aptitudini, principala barieră pentru angajați și angajatori
Raportul Future of Jobs Report 2025 arată, totodată, că principala barieră pentru angajați și angajatori deopotrivă rămâne dezvoltarea unor noi aptitudini, peste 40% dintre cele necesare în prezent fiind preconizate să se schimbe.
Abilități tehnice în utilizarea inteligenței artificiale, bazelor de date de mare amploare și cunoștințe de securitate cibernetică vor beneficia de o creștere pe piața muncii, însă gândirea creativă, flexibilitatea, reziliența și agilitatea vor rămâne critice.
Locurile de muncă în domeniul agricol, în livrarea de produse și în domeniul construcțiilor vor beneficia de cea mai mare creștere relativă până în 2030, însă creșteri semnificative vor fi înregistrate și în sectorul sănătății și al educației.
Profesorii și personalul medical vor fi în special necesari, se precizează în raport, din cauza schimbărilor demografice la nivel global. Cu toate acestea, casierii, contabilii, asistenții administrativi, șoferii, conductorii feroviari și angajații din domeniul relațiilor cu clienții vor avea cel mai mult de suferit, locurile lor de muncă fiind înlocuite de inteligența artificială.
Forumul Economic Mondial sugerează acțiuni rapide
În fața tuturor acestor schimbări tehnologice, demografice și economice, angajatorii au de ales între a reduce numărul de angajați sau a investi în „upskilling”, un proces prin care angajaților li se oferă cursuri de formare pentru a dobândi noile abilități de care piața muncii are nevoie.
Deși varianta „upskilling”-ului este cea mai populară momentan, cu peste 71% dintre angajatori favorizând-o, peste 20% dintre aceștia preferă concedierea personalului necalificat.
Astfel, raportul Forumului Economic Mondial sugerează acțiuni rapide din partea statelor pentru a proteja angajații și pentru a garanta că rata șomajului nu va crește drastic.
În România, raportul identifică accesul digital ridicat, creșterea costurilor de viață și fragmentarea geoeconomică drept factorii care vor impacta cel mai puternic piața muncii în perioada 2025-2030.
De asemenea, peste o treime dintre companiile autohtone sunt îngrijorate cu privire la legile antimonopol și reglementări fiscale, însă mai bine de 90% dintre respondenți susțin că preferă varianta „upskilling”-ului, nu pe cea a concedierilor.
Jumătate dintre angajatori intenționează să-și reorienteze afacerea ca răspuns la AI
Sondajul privind viitorul locurilor de muncă constată, de asemenea, că adoptarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea rămâne în creștere.
- Potențialul de extindere a disponibilității talentelor prin accesarea diverselor grupuri de talente este evidențiat de patru ori mai mulți angajatori (47%) decât acum doi ani (10%).
- Inițiativele de diversitate, echitate și incluziune au devenit mai răspândite, 83% dintre angajatori raportând o astfel de inițiativă în vigoare, comparativ cu 67% în 2023.
Astfel de inițiative sunt deosebit de populare pentru companiile cu sediul central în America de Nord, cu o rată de adoptare de 96% și pentru angajatorii cu peste 50.000 de angajati (95%).
Până în 2030, puțin peste jumătate dintre angajatori (52%) anticipează să aloce o parte mai mare din veniturile lor salariilor, doar 7% așteaptă ca această pondere să scadă. Strategiile salariale sunt conduse în primul rând de obiectivele de a alinia salariile cu productivitatea și performanța lucrătorilor și de a concura pentru reținerea talentelor și a competențelor.
În cele din urmă, jumătate dintre angajatori intenționează să-și reorienteze afacerea ca răspuns la AI, două treimi plănuiesc să angajeze talente cu abilități specifice de AI, în timp ce 40% anticipează să își reducă forța de muncă acolo unde AI poate automatiza sarcini.
Țara în care se pot câștiga salarii de peste 8.000 EURO. Ce meseriași sunt cei mai căutați
Ministerul Energiei salută intrarea ROMGAZ pe piața furnizării de gaze naturale pentru consumatorii casnici și non-casnici. Burduja: „Un pas curajos”
Ce pensie primește un român în 2025, dacă se pensionează fără să fi muncit vreo zi în viața lui
Avertismentul oamenilor de afaceri pentru părinți: Pregătiți-vă copiii pentru revoluția AI. Cine nu ține pasul, va pierde trenul
Cum au performat cele mai mari companii din energie din România. Topul creșterilor CAPITALIZĂRII bursiere din ultimul an