Amsterdam a devenit unul dintre cele mai vizitate orașe din lume, având cel mai mare număr de turiști pe cap de locuitor. Deși industria turismului aduce capitalei olandeze peste 11 mii de euro pentru fiecare rezident, unii localnici sunt nemulțumiți de atitudinea vizitatorilor, dar și de aglomerația constantă.
„Peste 80% dintre oamenii din centru sunt turiști”, a declarat o angajată a unui bar din Leidseplein, una dintre piețele principale ale orașului. „Sunt prea mulți, atmosfera orașului era mult mai plăcută în timpul pandemiei”, a continuat aceasta.
Supraturismul înregistrat în Amsterdam se datorează nu doar muzeelor, concertelor sau faimoaselor canale, ci și politicilor liberale ale orașului cu privire la consumul de cannabis, droguri psihedelice și prestarea legală a serviciilor sexuale contracost, notează The Economist.
Fenomenul turismului de petrecere – axat pe activitățile tabu pe care le oferă Amsterdam – este nu doar cel care aduce o parte considerabilă a venitului orașului, ci și ceea ce deranjează cel mai tare localnicii.
Doi angajați ai unui coffee shop din Leidseplein, un local în care comercializarea cannabisului este legală, au declarat că „turiștii sunt necesari pentru oraș, dar dacă vrei să te duci în centru ca să cumperi ceva de care ai nevoie, e groaznic”.
O altă problemă survine atunci când „turiștii de petrecere” nu iau în considerare normele sociale și legale ale orașului, consumând cannabis și alcool pe stradă.
„Est-europenii sunt, în general, problema: bărbații sunt foarte agasanți și se comportă urât cu femeile”, a mărturisit o angajată a unui bar din zona centrală, referindu-se în special la Cartierul Roșu.
Sursă foto – Canals of Amsterdam, Cartierul Roșu „De Wallen”Cartierul Roșu, cunoscut ca fiind special amenajat pentru prestarea serviciilor sexuale, este totodată și cea mai aglomerată zonă a Amsterdamului, în pofida faptului că este și un sector rezidențial. Deși mai multe localnice ale orașului au declarat că zona este periculoasă din cauza turiștilor în stare de ebrietate și a traficului de droguri, niciun respondent nu a putut oferi o alternativă viabilă.
Municipalitatea din Amsterdam a luat mai multe măsuri de reducere a supraturismului, printre care mărirea taxei de turism, limitarea numărului de rezervări hoteliere anuale, interzicerea consumului de alcool în centru și mutarea Cartierului Roșu în sudul orașului, lângă Centrul de Conferințe RAI.
Deși măsurile nu au intrat în vigoare în totalitate, localnicii se declară dezamăgiți de inițiativă, susținând că locația actuală a Cartierului Roșu „face parte din identitatea orașului” și că mutarea sa ar cauza „falimentul pentru toate restaurantele, barurile și cafenelele din zonă”.
În încercarea de a convinge turiștii să-și adapteze comportamentul, localnicii din cartier au demarat campania I live here (n.red. – „Locuiesc aici”), prin care speră să le atragă atenția vizitatorilor.
Chiar dacă localnicii par să aibă o opinie nefavorabilă asupra turiștilor, Mariam A., managera unui restaurant din Leidseplein, explică felul în care aceștia privesc situația.
„Este normal să fie și experiențe negative într-un oraș cu atât de mulți turiști la un loc. Nu mă deranjează dacă este un turist beat pe stradă. Nu ne pasă cine ești, ce preferi să faci, noi acceptăm pe toată lumea – dar nu îți impune stilul tău de viață asupra mea! Nu distruge orașul, nu rupe steaguri, nu te bate cu oamenii de aici”, a declarat aceasta.
Problema supraturismului este o realitate obositoare pentru locuitorii Amsterdamului. Cu toate acestea, substratul problemei pare a fi, de fapt, lipsa de respect a vizitatorilor pentru obiceiurile și normele olandeze.
Astfel, întrucât măsurile municipalității nu sunt populare, iar numărul turiștilor este încă în creștere, cea mai eficientă soluție rămâne, cel puțin momentan, educația.
Foto main – Profimedia Images
Concedieri MASIVE într-un județ cu cele mai mici rate ale șomajului din țară. Două fabrici importante vor să de afară sute de angajați
În ce stadiu sunt lucrările la Linia 5 de tramvai. Când s-ar putea închide șantierul
Petrecere cu mult ALCOOL și o cursă nebună prin Iași, la volanul mașinii. Cum s-a terminat „filmul” pentru un bărbat de 50 de ani
Când devine realitate CANALUL DUNĂRE-BUCUREȘTI, început de Ceaușescu și oprit în 1990. Marele proiect neterminat din comunism așteaptă acord de mediu