Vizitele lui Nicolae Ceaușescu în provincie erau, de regulă, ocazii de mobilizare totală a aparatului de partid și de Securitate. Scopul? Crearea unui decor perfect, menit să-l convingă pe „tovarășul” că România își urmează fără abatere calea spre „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, scrie evz.ro.
Totuși, Ceaușescu, în ciuda iluziei bine construite, nu era complet lipsit de spirit critic, remarcând uneori improvizațiile ridicole menite să-i mascheze realitatea.
Mărul legat cu fir textil și gafa tovarășei Elena
Într-un episod comic, „tovarășa” Elena Ceaușescu a fost atrasă de un măr perfect, aflat pe marginea drumului, în cadrul unei vizite la ferma Bivolari. Ce nu știa „academiciana” era că fructele fuseseră legate de crengi cu un fir textil aproape invizibil, pentru a crea iluzia unei recolte bogate.
Când Elena a încercat să culeagă mărul, un oficial local, conștient de șiretlic, a intervenit în grabă. Trăgând cu stângăcie de fructul care refuza să se desprindă, a devenit evidentă natura falsului. Nicolae Ceaușescu, grăbit, dar atent, a observat scena și a lăsat să se înțeleagă că „spectacolul” nu l-a păcălit.
„În livada pomicolă, Elena Ceaușescu a poftit să culeagă personal un măr roșu arătos, dar Emil Bobu, care cunoștea înșelătoria, s-a repezit el, dar nu a avut dexteritatea necesară și trăgea fără succes de mărul ce nu se dădea dezlegat. A salvat situația un aghiotant din escortă, dar Nicolae Ceaușescu observase, deși mergea grăbit”, spune Aurel Rogojan.
Macheta itinerantă și ironia lui Ceaușescu
Un episod memorabil a avut loc în timpul unei vizite la Iași, unde Ceaușescu s-a confruntat direct cu Ion Iliescu, cel care avea să devină figura centrală a Revoluției din 1989. Istoria acestui moment, consemnată de generalul Aurel Rogojan în cartea Puterea Umbrei, ilustrează atât absurditatea acelor vremuri, cât și tensiunile subtile dintre liderii de la vârful puterii.
Înainte de vizită, autoritățile locale pregătiseră o machetă a unei amenajări hidrotehnice pentru râul Someș, expusă anterior în alte centre universitare. În timpul unei opriri la Universitatea din Iași, Ceaușescu a recunoscut macheta de la deschiderea anului universitar precedent, observând cu sarcasm.
„A doua zi, în timpul vizitei la Universitatea din Iași, Nicolae Ceaușescu, cu ironie, a remarcat că macheta amenajării bazinului Someșului a fost adusă acolo probabil din dorința hidrotehnicianului Ion Iliescu de a demara amenajarea bazinelor hidrografice ale râurilor Prut și Siret, căci lui macheta i-a mai fost prezentată la Cluj și Timișoara”, rememorează Aurel Rogojan.
Această remarcă, aparent banală, a fost de fapt un semnal subtil al disprețului său față de eforturile exagerate de a-l impresiona.
Blocurile incomplete ascunse sub drapele și asaltul oamenilor muncii
Pe parcursul aceleiași vizite, perechea prezidențială a fost întâmpinată de mulțimi de muncitori dintr-un cartier unde blocurile erau încă neterminate. Fațadele acestora fuseseră camuflate cu steaguri și pancarte propagandistice. Totuși, grupurile de muncitori au forțat baricadele, încercând să ajungă la Ceaușescu cu scrisori în care își exprimau nemulțumirile.
„O mare de oameni se bulucea, forțînd cordonul de jalonieri, să ajungă la Nicolae Ceaușescu cu scrisorile în mînă. Președintele a intervenit imediat: «Neagoe, dă ordin să se preia toate scrisorile». Marin Neagoe era aghiotantul principal, șeful escortei prezidențiale”, a povestit Aurel Rogojan.
„Ca din senin apare o familie, soț și soție, aceasta cu un sugar în brațe. Nicolae Ceaușescu cere șoferului să oprească. Femeia cu copilul începe: «Conașule, domnule Ceaușescu, dacă ne-ai dat casă, nu ai vrea mata cu doamna să ne creștinați puradelul, să aibă parte de noroc pe lume? Nicolae Ceaușescu, zîmbind îi zice: «О să-i trimit un cadou la botez. Reține, Neagoe, Iliescu, să te ocupi personal»”, a mai declarat generalul.
Ceaușescu a preluat inițiativa, cerând aghiotantului să colecteze toate petițiile.
Ironie, tensiuni și absurdități
Episodul cu mărul legat, macheta itinerantă și asaltul „oamenilor muncii” zugrăvesc perfect atmosfera epocii Ceaușescu: o combinație de propagandă excesivă, improvizații absurde și confruntări subtile între liderii vremii. În mijlocul acestui decor teatral, tensiunile dintre Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu prefigurau schimbările dramatice ce aveau să urmeze în 1989.
Aceste istorii, uneori comice, alteori amare, sunt mai mult decât simple anecdote; ele sunt reflexii ale unui sistem care încerca să mascheze realitatea printr-o iluzie perfect controlată.
Sursa Foto: Profimedia
Dacă Nicolae Ceaușescu ar fi murit în accidentul aviatic din 1957: O istorie contrafactuală în care România comunistă ar fi avut un alt lider