Românii își aleg duminică 24 noiembrie viitorul președinte, dintre cei 14 candidați rămași în cursă, care au încercat să convingă alegătorii că pot fi cea mai bună opțiune pentru a fi la cârma României în următorii cinci ani, într-un nou context geopolitic, cu un război aproape de graniță și cu provocări interne, economice, sociale și de apărare. Analistul politic Bogdan Teodorescu a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o radiografie a angajamentelor din campania electorală a alegerilor prezidențiale din 2024 , un an cu mize uriașe pentru români, pentru România, dar și pentru clasa politică. Dincolo de nuanțe, de discuții și de scenarii, există calculele aritmetice post-electorale în care candidații își joacă, mai mult sau mai puțin bine, șansa de a ajunge la Cotroceni.
Analistul politic Bogdan Teodorescu a punctat că în orice campanie electorală se jonglează cu două concepte – stabilitate sau continuitate versus schimbare, în funcție de locul de la putere sau din opoziție pe care îl ocupă candidatul la momentul alegerilor.
Așadar, care sunt posibilele scenarii și pentru cine se aruncă „zarurile” prezidențiale în 2024? Este candidatul PSD, Marcel Ciolacu, marele favorit, așa cum arată atât sondajele partidelor, cât și cele independente? Poate candidatul liberalilor Nicolae Ciucă, creditat doar în sondajele PNL cu a doua șansă, să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și, mai ales, să convingă alegătorii că mai este dreapta opțiunea cea mai bună pentru următorii cinci ani ai României. Va fi candidata USR Elena Lasconi sau independentul Mircea Geoană opțiune mai bună pentru a ajunge în turul al doilea, așa cum indică unele sondaje? Ajunge candidatul AUR George Simion în turul al doilea, confirmând astfel influența suveraniștilor și, într-o eventuală victorie, va putea avea sprijinul necesar pentru a forma un Guvern, în condițiile în care cei mai importanți lideri politici au dat scris că nu vor face alianțe cu partidul al cărui lider este?
„La noi, termenul de stabilitate a apărut ca justificare a realizării coaliției PNL-PSD”
Analistul politic a definit tema stabilității în Guvernarea PSD-PNL o coaliție realizată, așa cum s-a clamat de multe ori, în numele unui bine mai mare, pentru de depăși situațiile problematice, respectiv situația de criză, războiul din Ucraina și ascensiunea partidelor considerate a fi extremiste.
„Stabilitate vs. schimbare sau continuitate vs. schimbare este tema oricărei campanii electorale, fiindcă cel care se află la putere clamează continuitatea și stabilitatea și cel care vine din opoziție clamează schimbarea. Deci, orice campanie electorală este o confruntare între aceste două teme. Este, de fapt, fundamentul unei campanii electorale. Cel care vrea să-l schimbe pe cel care vrea să continue. Continuitatea înseamnă, evident, stabilitate.
Deci, avem de-a face cu acest fenomen care se repetă de la ciclu electoral la ciclu electoral. La noi, în mandatul trecut, care tocmai se încheie – perioada 2000-2024, dar mai ales 2001-2024 -, a apărut termenul de stabilitate ca idee, ca justificare a realizării coaliției PNL-PSD, deci a unei coaliții, să zicem, contra ideologiei, care trebuia să rezolve câteva chestii ale României. Una este situația de criză, războiul din Ucraina și ascensiunea partidelor, spuneau ei, extremiste, mă rog, suveraniste, care cu mesajele lor – unele antieuropene, altele eurosceptice, unele anti-NATO și unele de-a dreptul proruse – amenințau parcursul vestic al României, decis în urma negocierilor din 2000 – 2004, în urma Constituției din 2003.
Cam asta a însemnat stabilitatea la acel moment, respectiv renunțarea la ideologie, renunțarea la doctrină, acceptarea unui partener de guvernare – cu care în mod normal nu ai de ce să stai la guvernare, fiindcă îți este adversar politic – în numele unui bine mai mare, denumit stabilitate. Adică, trecerea liniștită a țării și a națiunii prin furtunile consecutive despre care am pomenit”, a explicat Bogdan Teodorescu.
„La finalul zilei, o campanie electorală se termină cu aritmetica majorității”
Analistul politic a vorbit despre două scenarii postelectorale, referitoare la configurarea unei majorități.
Unde este PSD în această aritmetică electorală? Dar AUR, un partid cu care celelalte formațiuni politice au dat asigurări că nu se vor alia? Cât de mult mai contează Diana Șoșoacă în această ecuație electorală?
„La momentul de față, vorbim de campanie electorală. Pentru a vorbi de schimbare, cred că trebuie să așteptăm un scor electoral și o să încerc să explic acest lucru. În ultimă instanță, la finalul zilei, o campanie electorală se termină cu aritmetica majorității. Mai exact, noi avem o campanie electorală, au loc alegerile, iese un scor, oricare este el și după aceea începe aritmetica. Aritmetica postelectorală se referă obligatoriu la configurarea unei majorități.
Or, la acest moment, avem o certitudine, și anume că nimeni nu se va alia cu AUR, toată lumea a dat în scris lucrul ăsta. Deci, ceea ce înseamnă că, din aritmetica postelectorală, un procent pe care să zicem că-l estimăm la 20% – poate că este mai mare, poate mai mic – nu contează, se pierde, gata, a ieșit. Mai rămân 80% din parlamentari care pot constitui o majoritate. Dacă Partidul Social Democrat depășește 30% nu se poate face majoritate fără el decât cu AUR.
Ceea ce înseamnă că, pornind de la aceste două ipoteze de lucru – aceea că AUR are în jur de 20% și PSD are puțin peste 30% -, din acest moment, aritmetica majoritară trebuie să conțină PSD. Ținând seama că celelalte două partide care vor intra în Parlament – dau UDMR-ul deoparte – sunt de dreapta, vom avea o nouă stabilitate, fiindcă vom avea un nou PSD, plus un aliat de dreapta. Înseamnă că nu vom avea schimbare. Acum mergem în numele aritmeticii, pentru că pur și simplu nu iese altfel.
Este o singură ipoteză în care această logică să nu meargă, mai exact ca aceste cifre să nu fie valabile – adică atât AUR, cât și PSD să aibă scoruri mai mici – ceea ce înseamnă că, respectiv, partea din dreapta a spectrului politic să aibă scoruri peste 50% și să-și facă o coaliție ideologică PNL-USR-UDMR, așa cum a mai fost. Dar este un capitol de aritmetică pe care n-avem cum să-l facem decât generând ipoteze. Le-am generat pe cele două valabile, altele nu prea mai sunt. Există o singură ipoteză în plus față de ce am spus eu, și anume aceea ca doamna Șoșoacă să-și bage partidul în Parlament și atunci voturile suveraniștilor să fie mai mari”, a mai spus Bogdan Teodorescu.
„Avem o competiție între numărul de români care susțin un anumit model de președinte”
Analistul politic a vorbit și despre categoriile de președinți doriți de cetățeni, în România anului 2024, în funcție de ideologia fiecăruia și de viziunea cu privire la un anumit tipar de șef al statului.
„În primul rând, nu există românii. Există multe categorii de români care doresc multe categorii de președinți, de aceea avem alegeri. Dacă am avea românii ca o singură imagine, atunci candidatul care care ar nimeri imaginea ar câștiga din primul tur și nu ne-am mai agita pentru alegeri. De fapt, avem zone definite de români, care pornesc și din zonele – hai să spunem ideologice – de care depind: stânga, dreapta, dreapta progresistă, suveraniștii și fiecare dintre ei vor un președinte. Suveraniștii vor un anumit tip de viziune a președintelui, progresiștii vor altă viziune a președintelui.
De aceea se află în luptă cu scoruri relativ bune domnul Simion și doamna Lasconi, fiindcă ei răspund percepțiilor românilor din acea zonă ideologică. Cei de stânga par destul de mulțumiți cu Ciolacu și vedem dacă liberalii, cei de dreapta, sunt destul de mulțumiți și ei cu Ciucă. Practic, noi aici suntem noi. Noi avem o competiție între numărul de români care susțin un anumit model de președinte. Și fiind democrație, numărul cel mai mare va da președintele țării, care va plăcea unora dintre noi și nu va plăcea altora dintre noi, fiindcă al nostru nu a ieșit„, a explicat analistul politic.
„România n-a avut din 2000 președinte de stânga, fiindcă, în principiu, numărul de dreapta era mai mare”
Bogdan Teodorescu a mai vorbit și despre un lucru extrem de important în anul electoral 2024, cu privire la bătălia pentru Cotroceni.
Analistul a punctat că, deși România n-a avut din 2000 președinte de stânga, deoarece, în principiu, numărul de dreapta era mai mare, acesta este primul an în care numărul de dreapta nu este mai mare, explicația principală fiind apariția partidelor suveraniste.
„În principiu, sunt niște valori pe care românii le enunță, niște atribute pe care le enunță, hai să zicem, la nivel global, după aia, urmând, dacă vreți, percepțiile ideologice. Și vreo trei sunt destul de simple, mai exact să fie onest, să fie empatic, adică să pară că-i pasă de popor și națiune și cel de-al treilea lucru, să aibă un anumit nivel de competență. Mai există și povestea cu reprezentativitatea, dar deja de ceva vreme încoace s-a dus mai jos. Deci, cam astea ar fi atributele generale, așa care se pun pe deasupra.
După aceea, ai diverse caracteristici, diverse atribute, în funcție de zona ideologică de care se simte atras votantul respectiv și consideră că președintele, mă rog, candidatul îl reprezintă sau nu. Noi aici practic suntem. Din acest motiv, România n-a avut din 2000 președinte de stânga, fiindcă, în principiu, numărul de dreapta era mai mare. Este primul an în care numărul de dreapta nu este mai mare, fiindcă au apărut suveraniștii care, mă rog, pot să fie și într-o parte, și în alta.
Unii le spun că sunt de dreapta, alții regăsesc și elemente de stânga. Practic, în acest moment, ei vor fi cei care vor decide prin votul lor dacă va câștiga dreapta sau va câștiga stânga.
Desigur, există ipoteza în care Simion (n.r. – George Simion, președintele AUR și candidatul partidului la prezidențiale) intră în turul doi și are șansele lui să devină președinte, adică suverariștii să dea președintele României. Sunt nuanțe, sunt discuții. Se spune că este mai puțin probabil, dar, în ultimă instanță, știți cum este atunci când intri într-un meci, dacă ești în finală, chiar dacă adversarul este mai bun ca tine, poți să câștigi, îți joci șansa”, a mai spus analistul politic.
Alegeri prezidențiale cu 14 candidați în 2024
În cursa pentru Cotroceni s-au înscris 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. Ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Președintele României din anul 2024:
- Poziţia nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România
- Poziţia nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor
- Poziţia nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
- Poziţia nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal
- Poziţia nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziţia nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
- Poziţia nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
- Poziţia nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Naţională
- Poziţia nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
- Poziţia nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei
- Poziţia nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
- Poziţia nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
- Poziţia nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român
- Poziţia nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Sorry, there are no polls available at the moment.