Războiul din Ucraina a intrat luni, 2 decembrie, în a 1.014-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi garanţii de securitate din partea NATO înainte de începerea unor negocieri de pace cu Federația Rusă.
Preşedintele Zelenski a făcut aceste declaraţii după o întâlnire cu noua şefă a diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi cu noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, ambii aflaţi într-o vizită simbolică de sprijin la Kiev în prima zi a mandatului lor.
Această vizită are loc într-un moment în care tensiunile sunt maxime între Moscova şi Occident, după loviturile Ucrainei cu rachete americane şi britanice pe teritoriul Rusiei şi tragerea unei rachete hipersonice experimentale de către Rusia.
Zelenski: „Arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri”
Pe măsură ce apelurile de a începe negocierile cu Moscova devin tot mai presante, inclusiv din partea aliaţilor Kievului, preşedintele Zelenski a asigurat că ţara sa are nevoie de „arme, inclusiv un număr bun sau suficient de arme cu rază lungă de acţiune, de diferite tipuri”.
De asemenea, a menţionat „necesitatea unui pas înainte cu NATO” – „Invitarea Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supravieţuirea noastră”, a susţinut liderul de la Kiev.
„Numai când vom avea toate aceste elemente şi vom fi puternici, va trebui să stabilim agenda întâlnirii cu asasinii” – Volodimir Zelenski
Cu câteva ore mai devreme, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că vizita sa la Kiev este „un mesaj clar. Suntem alături de Ucraina şi continuăm să îi oferim tot sprijinul nostru”.
Noua echipă de la conducerea Uniunii Europene este dornică să arate un sprijin puternic pentru Ucraina într-un moment în care forţele sale se retrag pe front, iar sosirea iminentă la Casa Albă a preşedintelui Donald Trump stârneşte temeri privind o încetare a ajutorului american pentru Kiev.
Semn al acestor dificultăţi, armata rusă a anunțat capturarea a două noi sate din estul Ucrainei, Illinka şi Petrivka, într-o regiune în care progresele sale s-au accelerat la un nivel nemaivăzut încă din primele săptămâni ale războiului.
De asemenea, în ultimele săptămâni, Ucraina a fost ţinta unor mai multe valuri de atacuri ce vizează infrastructura sa energetică, care au provocat întreruperi masive de curent.
Zelenski a cerut intervenția NATO
Vineri, preşedintele Zelenski a cerut NATO să ofere protecţie regiunilor Ucrainei încă aflate sub controlul Kievului şi a lăsat să se înţeleagă că atunci va fi gata să renunţe la încercarea de a recupera teritoriile ocupate de Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin vrea ca Ucraina să cedeze patru regiuni din sud şi est pe care Rusia le ocupă, în afară de Peninsula Crimeea, anexată în 2014, şi să renunţe la aderarea la NATO.
Și Kaja Kallas a afirmat, la rândul ei, că „cea mai puternică garanţie a securităţii este apartenenţa la NATO”.
Diplomaţii occidentali susţin însă că există puţine şanse ca Alianţa să acorde Ucrainei statutul de membru în curând, având în vedere opoziţia unui număr mare de ţări care se tem să fie atrase într-un război direct cu Rusia.
În opinia Kajei Kallas, „UE nu ar trebui să exclude nimic” în ceea ce priveşte trimiterea de trupe europene pe teritoriul ucrainean, o altă măsură ce implică riscul unui conflict direct cu Rusia.