Linia de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova a primit acord de mediu, anunță ministerul. Obiectivul general al proiectului constă în implementarea unui mod de transport durabil între regiunea de Sud a României (incluzând şi capitala Bucureşti) şi regiunea de Vest a țării, cu contribuţie majoră asupra dezvoltării socio-economice a zonelor traversate, îmbunătăţirea competitivității economice a României şi crearea condiţiilor pentru creşterea volumelor de transport de marfă şi călători pe rețeaua TEN-T central. Acordul a fost semnat de Laurențiu Alexandru Păștinaru (foto), președintele ANPM.
Proiectul „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova, Subsecţiunea 1: Bucureşti Nord – Roşiori Nord, Subsecţiunea 2: Roşiori Nord – Craiova, este propus pentru finanţare din fonduri europene nerambursabile, alocate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei CEF (Connecting Europe Facility, 2021-2027).
Tronsonul de linie analizat Bucureşti Nord – Craiova, împreună cu celelalte tronsoane adiacente (Craiova – Calafat – Vidin, Craiova – Caransebeş, Videle – Giurgiu Nord – Russe, Bucureşti Nord – Giurgiu – Russe) pot constitui o reţea de transport durabil şi o legătură feroviară cu o capacitate de transport considerabilă între Portul Constanţa şi Vestul României şi apoi spre ţările din Balcani şi Vestul Europei.
Care sunt țintele de atins
Proiectul are ca scop „Modernizarea liniei de cale ferată București Nord – Craiova”, în vederea asigurării unui grad ridicat de siguranță a traficului feroviar, cu următoarele rezultate și efecte așteptate:
- Asigurarea unui mod de transport modern și sigur pentru toate categoriile de trafic feroviar, care sa asigure capacitate de transport, permanență și ritmicitate;
- Creșterea volumelor de transport de călători și marfă;
- Reducerea timpului de călătorie prin creșterea vitezei de circulație pe întregul tronson;
- Îmbunătățirea condițiilor de siguranță a traficului feroviar;
- Îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei;
- Reducerea emisiilor de poluanți și a impactului negativ asupra mediului;
- Optimizarea transportului feroviar atât pentru pasageri cât și pentru marfă: creșterea atractivității și accesibilității municipiilor și a localităților limitrofe;
- Atragerea de investitori și capital în vederea dezvoltării mediului de afaceri, având în vedere faptul că în orașele tranzitate de proiect se desfășoară activități economice;
- Crearea de oportunități de investiții și dezvoltare în zona de influență a tronsonului feroviar prin asigurarea accesului la un mod de transport durabil și ecologic, prin utilizarea facilităților feroviare existente;
- Asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenți și mediul de afaceri din județele tranzitate de calea ferată.
Linia de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova are o lungime de 95,19 km pentru Subsecţiunea 1: Bucureşti Nord – Roşiori Nord şi respectiv 108,53 km pentru Subsecţiunea 2: Roşiori Nord – Craiova, fiind în totalitate linie dublă, electrificată. În total, proiectul format din cele două subsecţiuni are o lungime de circa 203,72 km.
Pe linia de cale ferată Bucureşti Nord – Craiova, în situaţia proiectată, sunt prevăzute:
- Pe Subsecţiunea 1: 5 puncte de oprire, nu sunt prevăzute halte de mişcare şi 9 staţii;
- Pe Subsecţiunea 2: 7 puncte de oprire, 8 halte de mişcare şi 4 staţii.
“Implementarea proiectului va conduce la creşterea vitezei de circulaţie a garniturilor de tren pe întreg sectorul de cale ferată cuprins între Bucureşti Nord – Craiova, atât pentru trenurile de transport călători cât şi pentru cele de transport marfă.
Viteza maximă de deplasare a garniturilor de tren va creşte până la 160 km/h pentru trenurile de călători şi respectiv 120 km/h pentru trenurile de transport marfă.
Datorită creşterii vitezelor de deplasare se va reduce durata călătoriei şi va creşte volumul de transport al mărfurilor pe sectorul de cale ferată menționat. Proiectul va dezvolta infrastructura feroviară din zona de sud a României asigurând conexiunea cu statele vecine în condiții sigure și operaționale” a anunțat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM.