Înalta Curte a decis că este nevoie de expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce, iar decizia nu poate fi atacată cu recurs.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, azi, că este nevoie de expertize pentru a se stabili dacă substanțele psihoactive găsite în organismul unui șofer îi afectează capacitatea de a conduce. De precizat este că deciziile acestui complet nu pot fi atacate cu recurs.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
„Decizia nr. 25 în dosarul nr. 620/1/2024
Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerinţei esenţiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?”
„Dacă dispoziţia “aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive”, din cuprinsul infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanţe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanţe psihoactive?”
şi stabileşte următoarele:
În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2025.
Altfel spus, după constatarea existenței substanței psihoactive, neapărat trebuie să se constate și aptitudinea acelei substanțe, respectiv de a determina afectarea capacității de a conduce.
Surse din politie afirmă că o astfel de decizie va face ca „autorii multor accidente rutiere care au fost depistați că au consumat substanțe psihoactive să poată scăpa mai ușor de consecințele penale dacă IML va stabili că substanța nu i-a determinat afectarea capacității de a conduce. La fel de incert este și cum va face aceasta expertiză IML- ul, întrucât fiecare persoană are un mod personal de a reacționa la substanțe psihoactive. Spre exemplu, unul poate fi afectat de un «joint» în capacitatea de a conduce, altul nu, depinde deci de reacția fiecărui organism în parte!”
De altfel, și avocații contactați de Gândul sunt de părere că „acum, toată miza va fi la medicii legiști”.