Mercenarul Horațiu Potra nu a reușit să obțină anularea deciziei CEC Bank în ce privește blocarea, respectiv închiderea conturilor firmelor sale, precum și a celor personale deschise la această unitate bancară. Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată de instanța din Alba Iulia, miercuri, 29 ianuarie 2025.
Un număr de 12 conturi având ca titular trei societăți cu răspundere limitată (AO Futuro SRL, GPH Legion Africa Role SRL și Ralfrole SRL), cu sediul în Mediaș, dar și trei conturi aflate pe numele său au fost blocate de bancă în data de 4 octombrie 2024. În data de 4 decembrie 2024, a intrat în vigoare măsura în ce privește închiderea celor 15 conturi.
Banca a invocat, printre altele, „riscuri legale, de fraudă, de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, operaționale, de conformitate, reputaționale sau de încălcare a regimurilor sancționatorii naționale sau impuse de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, SUA sau Marea Britanie”.
Horațiu Potra a respins motivele arătate de reprezentanții băncii și a susținut în acțiunile judiciare deschise față de CEC Bank că nu a mai avut posibilitatea de a-și plăti angajații, de a achita taxele și impozitele la stat și de a derula contractele de afaceri aflate în vigoare. În plus, el a precizat că avea în conturi peste 500.000 de euro, bani la care nu ar mai fi avut acces după blocarea acestor conturi.
„Lipsa accesului la fondurile din conturi generează un efect de domino: întârzierile la plata salariilor și a contribuțiilor fiscale vor conduce la acumularea de penalități și costuri suplimentare, afectând grav fluxul financiar al societăților subscrise. În plus, nerespectarea obligațiilor financiare către angajați și stat creează riscul de a ajunge în litigii, fie cu angajații, fie cu autoritățile fiscale, ceea ce va amplifica prejudiciile deja cauzate de blocarea conturilor. În al doilea rând, blocarea conturilor bancare a avut ca efect incapacitatea de a primi sumele pe care le au de încasat de la furnizori, precum și incapacitatea de a verifica dacă anumite sume i-au fost sau nu virate în cont”, a susținut mercenarul.
Reprezentanții băncii au replicat că măsura blocării și închiderii conturilor a fost luată în conformitate cu Condițiile Generale de Afaceri care guvernează relația cu clienții, care au fost însușite la momentul la care au fost deschise.
„În cazul identificării unor riscuri semnificative privind desfășurarea relației de afaceri cu Clientul, Banca poate închide conturile fără a fi necesară notificarea prealabilă, cu înștiințarea ulterioară imediată a clientului, fără a fi necesară respectarea vreunui termen sau îndeplinirea vreunei formalități prealabile și fără intervenția unei instanțe judecătorești”, se precizează în răspunsul băncii la acuzațiile lui Potra.
În plus, cei de la CEC Bank susțin că închiderea efectivă a avut loc la 60 de zile de la primirea notificării.
„Reclamanţii au fost rugați sa se prezinte la oricare dintre ghișeele unităților CEC Bank SA pentru a li se restitui soldurile creditoare rezultate din închiderea conturilor, sau să transmită băncii până la data de 04.12.2024 numărul de cont și banca la care aceștia dorește sa le fie transferate disponibilitățile bănești existente în conturile curente deschise la CEC Bank S.A.
În consecință, sumele existente în conturi nu sunt indisponibilizate de bancă, ci ele pot fi ridicate sau transferate de către reclamanți în conturile deținute la alte instituții bancare. Banca nu poate fi responsabilă pentru eventualele prejudicii suferite de reclamanți, câtă vreme aceștia aveau și au în continuare posibilitatea de a-și retrage/transfera sumele din conturi, putând apoi să se dispună liber de acești bani, însă aleg să nu o facă”, a mai susținut banca în documentul emis în noiembrie 2024.
Atât Tribunalul Sibiu, cât și Curtea de Apel Alba Iulia i-au respins cererea prin care a solicitat emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să dispună deblocarea conturilor bancare.
Hotărârea devinitivă a fost pronunțată de către instanța din Alba Iulia, miercuri, 29 ianuarie 2025. De asemenea, instanța din Sibiu i-a anulat, în 23 decembrie 2024, și acțiunea prin care a solicitat tragerea la răspundere contractuală a băncii. Motivul respingerii a fost acela că Horațiu Potra nu a achitat două taxe de timbre și nu a indicat care sunt notificările contestate. Cel mai probabil, el a renunțat la demersurile acestea deoarece și-ar fi deschis conturi la o altă unitate bancară.
„Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de apelanţii AO FUTURO SRL, GPH LEGION AFRICA ROLE SRL, RALFROLE SRL, POTRA HORAŢIU-PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ şi POTRA HORAŢIU împotriva sentinţei civile nr. 445//C/27.11.2024 pronunţată de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Adminsitrativ şi Fiscal în dosar nr. 2724/85/2024, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 29.01.2025.
Document: Hotarâre 19/2025 29.01.2025”, se arată în soluția pe scurt a instanței superioare.
CITEȘTE ȘI: