Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o radiografie a școlii românești în 2024 și a analizat perspectivele lui 2025, într-o Românie fragilă politic și în care educația nu a fost niciodată, cu adevărat, o prioritate.
Va fi 2025 un an mai bun pentru legi în educație? Se va auzi glasul școlii românești, vor fi ascultate vocile elevilor și ale profesorilor, într-un an în care războaiele – atât cele cu tancuri și drone, cât și cele hibride – răpesc mare parte din atenție și par să destabilizeze întreaga lume? Este lipsa de educație o „armă” periculoasă, folosită pentru propagarea fake news-ului și pentru manipularea în masă?
Sunt întrebări rămase de multe ori fără răspunsuri exacte, dar care conturează o zonă gri a educației din România, un domeniu care a pierdut multe trenuri și care plătește astăzi păcatele unor miniștri și ale unor guverne care nu au înțeles nicio clipă că un popor educat și școlit este mult mai greu de manipulat.
„Educația n-avea cum să nu fie atinsă de lipsa de consolidare socială”
Expertul în educație Ovidiu Pânișoară spune că educația, respectiv școala românească de astăzi, reprezintă oglinda societății din anul 2024.
Profesorul consideră că astfel de vremuri tulburi nu fac decât să destabilizeze și mai mult educația din România, care nu va fi nicidecum o prioritate a guvernanților, rămânând, așa cum ne-am obișnuit, o eternă Cenușăreasă.
„Anul 2024 a fost unul agitat din punct de vedere al educației. A fost un an al amânărilor – au fost logice aceste amânări -, pentru că legile educației n-au fost suficient de bine consolidate și n-au împărtășit viziunile tuturor celor care ar fi trebuit să fie implicați. Așa cum bine știm, ulterior au apărut probleme la implementare și unele elemente ar trebui să fie amânate, până când se vor găsi modalități de reconsolidare sau redefinire a acestor elemente.
Pe de o parte, educația n-avea cum să nu fie atinsă de lipsa de consolidare socială. Am avut o perioadă extrem de complicată și educația va rămâne și mai mult Cenușăreasă, pentru că, în timpuri impredictibile, de amenințare într-un fel sau altul, omul revine la trebuințele primare – hrană, adăpost, apă, securitate, acestea fiind cele care prevalează.
S-ar putea, din această cauză, să fi pierdut câteva trenuri în momentul în care educația putea fi consolidată ca un motor de dezvoltare și să fie mult mai greu acum de înțeles acest proces. În momentul în care sunt alte crize care bat la ușă și solicită toată atenția și toată concentrarea – pentru că până la urmă vorbim de lucruri care țin de vitalitatea imediată a poporului -, nu mai putem vorbi despre elemente pe termen lung, așa cum este, de exemplu, educația”, a spus expertul în educație.
„Dacă n-ai niște valori, niște rădăcini care să te susțină, vei fi mutat foarte ușor, vei fi prăbușit la orice vânt”
Ovidiu Pânișoară consideră că, dacă ar fi fost consolidat un sistem bine fundamentat, argumentat și susținut, educația ar fi putut să fie acum un adevărat colac de salvare. Cu multitudinea de trenuri pierdute și în degringolada din societatea actuală, cu greu mai poate fi auzită vocea care educă și care cultivă valori.
„Dacă am fi consolidat un sistem bine fundamentat, argumentat și susținut de expertiza unei mari părți a populației, educația ar fi putut să fie acum o soluție de salvare, am fi putut să ne întoarcem la niște valori fundamentale. Degringolada în care ne aflăm este și o vină a sistemului educațional și cultural. Dar nu sistemul în sine, nu oamenii neapărat sunt de vină, pentru că un popor căruia îi destabilizezi educația și cultura, înseamnă că îi destabilizezi valorile fundamentale la care poate să revină în momentul în care în jurul lui se întâmplă momente de haos.
Dacă n-ai niște valori fundamentale, niște rădăcini care să te susțină, vei fi mutat foarte ușor, vei fi prăbușit la orice vânt, darămite într-un moment de furtună. Avem o mare problemă în acest sens, pentru că toate aceste mișcări dezordonate, neclare sunt schimbări care nu se armonizează unele cu altele, care nu au etape de înțelegere și de metabolizare. Ele ar trebui să fie gândite în etapa de însămânțare a schimbării, în etapa de creștere, de înflorire. Toate aceste etape contează„, a mai spus expertul în educație.
„Educația poate fi definită în momentele de stabilitate, în momente de liniște”
Profesorul Ovidiu Pânișoară știe cel mai bine, prin prisma expertizei sale, că educația se învață, se simte, se trăiește și se construiește în momentele de liniște, atunci când tot efortul se concentrează pe schimbare, pe școala românească, pe profesori și pe elevi.
„Educația este ca o mașină care în care tu ești șoferul. Problema este că, în momentul în care tu ai intrat cu mașina într-o zonă de teren accidentată, pe o pantă nu te poți da jos să o repari, pentru că mașina se va prăbuși. Poți să faci acest lucru când ajungi într-o zonă liniștită, când poți să te oprești, să parchezi în garaj.
Noi de ce n-am făcut acest lucru și de ce nu am am consolidat o astfel de perspectivă în anii de relativă liniște, pentru că am avut și astfel de ani? De ce acum, în 2025, când se prefigulează schimbări sociale și politice, și frământări publice mari? Nu ține numai de alegerea președintelui, ci de tot ceea ce se întâmplă. Este vorba de un complex de factori, de la cel extern la cel intern, la toată această nebunie care înseamnă alte teme puse pe masa omului de rând„, a adăugat Ovidiu Pânișoară.
„Dacă toată lumea se apucă să pună doar acoperișul, dar nimeni nu umblă la fundație, lucrurile se prăbușesc”
Atunci când vorbește despre perspectivele educaționale ale anului 2025, profesorul Ovidiu Pânișoară susține că baza nu poate fi făcută decât de către persoane care înțeleg și cunosc sistemul, cu toate bunele și relele lui.
Expertul în educație argumentează că se referă la acele persoane care sunt teoreticienii și practicienii sistemului, referindu-se aici la pedagogi și la profesorii de la catedră care înțeleg consecințele și care trăiesc pe pielea lor ce se întâmplă în acest moment cu școala românească.
„Din păcate, prioritatea n-o să fie educația. Și chiar dacă ar fi, ar trebui să se bazeze încă o dată pe oameni care să aibă o viziune asupra sistemului. Nu poți să vii de acasă cu viziunea. Este nevoie de cineva care să înțeleagă, care să se preocupe de acel domeniu și să nu trăiască în afara lui. Cu siguranță, da, școala românească este dezbinată, pentru că societatea în ansamblu său este dezbinată. Școala este întotdeauna o oglindă a societății.
Este un sistem cu două viteze. Pe de o parte, este o oglindă fidelă a societății din acel moment și, pe de altă parte, ar trebui să fie o oglindă și pentru societatea care vine, să pregătească un profil de elev pentru societatea care urmează să apară.
În același timp, copilul nu crește în viitor, crește în prezent pentru viitor. Ceea ce el învață în prezent, îi va folosi în viitor. Climatul în care copilul respectiv trăiește, unul tensionat, nepartenerial și în care oamenii nu pot să colaboreze, să comunice, va construi în viitor un adult de acest tip, pentru că nu are cum adultul din viitor să fie altfel în aceste condiții.
Minuni în sistemul de educație nu prea văd să se întâmple. Ceea ce îmi doresc cu adevărat de la cei care guvernează țara este să-și asume și să iasă în fața cadrelor didactice, a părinților și a elevilor și să spună că urmează o perioadă complicată, că nu avem timp să construim așa cum ne-am dori, că trebuie să supraviețuim, să dăm din vâsle și să vedem ce mai putem schimba pe ici pe colo. Adică să-și asume o schimbare pe termen lung, în care să punem fundația pentru ceva de care să se bucure generațiile viitoare. Dacă toată lumea se apucă să pună doar acoperișul, dar nimeni nu umblă la fundație, lucrurile se prăbușesc”, a conchis expertul în educație.
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”
EXCLUSIV| Un specialist în educație desființează ideea de noi discipline obligatorii: „Supraaglomerezi mintea, timpul și efortul copilului”
EXCLUSIV | Palmă dură dată „României educate.” Cine răspunde pentru dezastrul la TESTELE PISA. „Ne-am uitat la «ambalaj», haideți să refacem rețeta!”
EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ”