Economistul Cristian Socol a făcut, într-un mesaj pe facebook, o analiză economică a României la început de 2025, vorbind – în tot acest context de panică și incertitudine – despre stabilitatea macroeconomică și stabilitatea financiară. Cristian Socol, profesor la ASE, susține că o instabilitate macroeconomică și financiară a României ar fi ”hrănit” atacuri hybrid, atacuri speculative precum și încercarea de a destabiliza instituțional și financiar România.
Economistul recunoaște faptul că România s-a confruntat cu un cutremur economic și financiar în ultimele săptămâni, ceea ce a costat-o timp, bani și nervi.
Finalul mesajului postat Cristian Socol este însă unul într-o notă optimistă, acesta concluzionând că sunt „semnale / indicatori care arată că România a trecut cu bine peste unda de șoc a acestui cutremur.”
„Panică, haos, incertitudine”
Economistul pune pe tapet întreaga ecuație economică a țării nostre și explică faptul că „dacă decidenții din Guvern, începând de la Primul Ministru, Miniștrii și Secretarii de stat nu luau deciziile rationale și la timp, dacă decidenții politici de vârf nu lăsau orgoliile personale și electorale la o parte și nu găseau soluții pentru formarea Guvernului, dacă decidenții și experții din BNR nu adecvau corect rezervele valutare internaționale pentru a putea interveni, dacă decidenții și experții din Ministerul Finanțelor nu calibrau corect bufferul / rezerva financiară din Trezorerie pentru vremuri grele încă din vara (…) vă întorceați din vacanță găseați o Românie în haos financiar, cu probabilitate ridicată de a se confrunta cu evenimente fiscal-bugetare nedorite.”
„Acestea costă, mult chiar, și pentru a fi furnizate, niște oameni muncesc, gândesc … deci există”
Cristian Socol ridică, în mesajul postat, un subiect important și anume faptul că majoritatea cetățenilor iau bunurile publice ca fiind date, ca și cum acestea ar fi funizate gratis de către o ființă omniscientă, ceea ce – susține economistul – este o ideea falsă, deoarece astea nu sunt gratuite și nu se produc singure.
„Tristul adevăr este că majoritatea oamenilor sunt interesați aproape exclusiv de rezolvarea problemelor curente, ale lor și apropiaților. Predomină astfel analiza microeconomică (la nivel de familie, la nivel de companie) și pe spații reduse și foarte foarte puțin viziunea macroeconomică. Majoritatea cetățenilor iau bunurile publice ca fiind date, ca și cum acestea ar fi funizate gratis de către o ființă omniscientă.
Iată de exemplu, pacea. Iată un alt exemplu, stabilitatea macroeconomică și financiară. Și putem enumera rapid infrastructura, sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, serviciile de urgență s.a.m.d. Nu. Acestea nu sunt nici gratuite și nici nu se produc singure. Acestea costă – mult chiar – și pentru a fi furnizate, niște oameni muncesc, gândesc … deci există.
Astăzi vreau să vă vorbesc despre stabilitatea macroeconomică / stabilitatea financiară. Faptul că mâine dimineață un euro este tot 4,97 lei și nu 5,5 lei, faptul că toate plățile realizate din Trezorerie se fac la timp și în cuantumul cuvenit, faptul că afacerile și vânzările au mers liniștite, faptul că România și-a onorat fără sincope obligațiile financiare internaționale, faptul că depozitele și investițiile financiare sunt în siguranță, faptul că nu există dificultăți în plățile curente … și multe altele … se datorează unor instituții și unor oameni care au luat decizii / au lucrat asiduu în ultima perioadă.
Dacă decidenții din Guvern, începând de la Primul Ministru, Miniștrii și Secretarii de stat nu luau deciziile rationale și la timp, dacă decidenții politici de vârf nu lăsau orgoliile personale și electorale la o parte și nu găseau soluții pentru formarea Guvernului, dacă decidenții și experții din BNR nu adecvau corect rezervele valutare internaționale pentru a putea interveni, dacă decidenții și experții din Ministerul Finanțelor nu calibrau corect bufferul / rezerva financiară din Trezorerie pentru vremuri grele încă din vara / toamna acestui an, dacă decidenții / experții din Autoritatea de Supraveghere Financiară nu asigurau predictibilitatea și stabilitatea pieței bursiere și a pensiilor private, dacă diviziile economice din serviciile secrete nu activau procedurile de stabilizare la nivel macroeconomic și financiar, dacă toate aceste instituțiii și multe altele nu aveau algoritmi / proceduri de avertizare timpurie si soluții compatibile cu managementul crizei… mâine, când vă întorceați din vacanță găseați o Românie în haos financiar, cu probabilitate ridicată de a se confrunta cu evenimente fiscal-bugetare nedorite”, sunt precizările făcute în mesajul postat.
„România nu funcționează pe pilot automat”
„O instabilitate macroeconomică și financiară care ar fi ”hrănit” atacuri hybrid, atacuri speculative precum și încercarea de a destabiliza instituțional și financiar România. Panică, haos, incertitudine. România nu funcționează pe pilot automat. România nu are încă stabilizatori automați care să regleze dezechilibrele.
Cine nu crede, ori nu știe macroeconomie ori nu știe arhitectura instituțională a României, ori pe ambele. Eu le mulțumesc acestor oameni căci s-a păstrat tot ceea ce s-a construit bine în România până acum. Cutremurul economic și financiar cu care s-a confruntat România în ultimele săptămâni a costat timp, bani, nervi. Sunt semnale / indicatori care îmi arată că România a trecut cu bine peste unda de șoc a acestui cutremur. Să sperăm că replicile vor avea o amplitudine mai mică”, este concluzia mesajului postat de economistul Cristian Socol.
Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ