Dubla sinucidere din dragoste de la Tulcea a celor doi adolescenți a adus multă durere, dar și multe semne de întrebare. Gestul celor doi tineri – o fată de 14 ani și un băiat de 15 ani – este în continuare învăluit în mister. Reamintim că cei doi au fost găsiţi morţi într-o carieră de piatră. Se pare că este vorba despre o iubire imposibilă şi, potrivit unor informații din anchetă la mijloc ar fi și consumul de substanțe interzise.
Deși în spațiul public s-a vehiculat formația că dosarul tragediei a fost preluat de DIICOT, surse judiciare au infirmat pentru jurnaliștii Gândul această informație.
Specialiștii avertizează că suicidul în rândul adolescenţilor devine un fenomen îngrijorător. De aceea, psihiatrii îi sfătuiesc pe părinţi să fie atenţi dacă observă schimbări de comportament la copii lor.
Aceștia susțin că, de multe ori, tinerii recurg la gesturi extreme din disperare, după ce nu au reuşit să atragă atenţia părinţilor asupra problemelor pe care le au.
Cei doi adolescenţi au fost daţi dispăruţi sâmbăta trecută. Poliţiştii din Tulcea şi voluntarii i-au căutat şi le-au refăcut traseul cu ajutorul camerelor de supraveghere, dar au ajuns la ei prea târziu. Zona în care au fost găsiți adolescenții fără suflare este una retrasă, departe de oraş, lucru care a făcut ca gestul lor să nu poată fi observat de localnici.
Potrivit unor apropiați, băiatul şi fata se iubeau, dar familiile lor se împotriveau relaţiei. Profesorii fetei spun că fata era un copil bun şi sunt şocaţi de decizia pe care au luat-o cei doi.
„Ce pot să vă spun este, că a fost, din păcate, un elev obişnuit, cu note bune, care îşi făcea treaba la clasă. Erau prieteni de mai mult timp, din ce am aflat, şi se susţineau reciproc. Nu ştiu dacă era un copil cu probleme în familie, chiar nu ştiu”, a declarat pentru Observator Caraman Liliana, director adjunct, citată de stiripesurse.ro
Potrivit sursei citate, băiatul ar fi fost o vreme în grija Protecţiei Copilului, deoarece autoritățile aveau suspiciunea că adolescentul se droghează.
„Statul ăsta nenorocit, cu vagabonţii, cu drogurile, asta s-a întâmplat. Şi cu tot ce au făcut, că nu îţi dă nici psihologii voie să îţi duci copiii unde trebuie, caută să ţi-i ia, asta s-a întâmplat”, a declarat tatăl băiatului.
Alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive. Se estimează însă că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale nu sunt diagnosticate și, în consecință, nu beneficiază de un tratament și de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.
Mai mult, 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, faţă de o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puţin o dată, 27,1% erau trişti tot timpul şi nu puteau scăpa de tristeţe, iar 21,5% s-au simţit depresivi uneori în ultimele şase luni.
Specialiștii atenționează că, în zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu o pondere de 23%.
La nivel european, România ocupă locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară și cu 23% în rândul celor de 13 și de 15, arată datele din raportul OMS.
Ultimele date de la Ministerul Educației indicau 18.783 de cazuri de violență în rândul elevilor, în anul școlar 2014-2015.
Potrivit unor date prezentate de Salvați Copiii, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi și tot atâția sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.
Bullying verbal este caracterizat de acțiuni verbale sau scrise, rău intenționate, cum ar fi: șicanarea; injuriile; comentariile sexuale neadecvate; folosirea sarcasmului; amenințările; criticile; un limbaj neadecvat; bullying-ul fizic.
Bullying-ul presupune folosirea contactului fizic pentru a-i intimida pe ceilalți, prin: intimidare fizică, amenințare, hărțuire, vătămare; simularea violenței, ridicarea pumnului; lovire; împingere; distrugerea lucrurilor celuilalt; gesturi obscene; încălcarea spațiului personal; încolțirea unei persoane în mijlocul unui grup.
CITIȚI ȘI:
Cei doi tineri din Tulcea, dați dispăruți, găsiți morți. S-ar fi sinucis din dragoste, deoarece părinții se împotriveau relației / Traseul TRAGEDIEI