Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă, a făcut – într-un interviu pentru GÂNDUL – o analiză a situației din sistemul energetic din România, mai ales în contextul actual, după ce furnizarea de gaze rusești prin Ucraina a fost întreruptă, ca urmare a expirării acordului de tranzit. Situația a creat incertitudine și panică și la nivelul consumatorilor români, ridicând multe semne de întrebare. Așadar, cum va trece România peste iarna lui 2025? Care sunt vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și ce ar trebui schimbat, de urgență, în noul an? Care sunt prioritățile țării noastre în zona energetică și cum pot fi protejați consumatorii vulnerabili?
Ucraina a anunțat miercuri că tranzitul de gaze naturale rusești prin teritoriul său a fost oprit, invocând „securitatea națională.” Anunțul vine pe fondul expirării unui contract pe cinci ani între Gazprom și Naftogaz din Ucraina.
Republica Moldova, afectată de această măsură, îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, în timp ce peste jumătate din necesar provine din importuri din România.
Președintele Maia Sandu a acuzat Kremlinul de „șantaj”, care ar putea avea ca scop destabilizarea țării sale înainte de alegerile generale din 2025. Guvernul Republicii Moldova a mai transmis că a oferit ajutor Transnistriei.
„Discutam doar de trei țări care mai erau cumva în relații cu gazele din Federația Rusă”
Expertul în energie a punctat faptul că România nu va fi afectată de ceea ce se întâmplă în momentul de față cu tranzitul prin Ucraina. Dumitru Chisăliță a explicat că, un aspect foarte important în această ecuație, depinde de felul în care se va deschide bursa și în ce măsură traderii privesc o îngrijorare această sistare.
„În fapt, România, în urmă cu aproape opt ani de zile, a redus până la a oprit orice gaz care să fie preluat din tranzit Ucraina către România, respectiv să tranziteze în România. A dezvoltat partea de coridor vertical din sudul Europei către nordul Europei, respectiv centrul Europei, astfel încât ceea ce se întâmplă în momentul de față cu sistarea tranzitului prin Ucraina nu afectează sub nicio formă nici consumatorul român, nici eventualele contracte de tranzit ale gazelor care veneau din alte țări, tranzitau România spre alte țări.
Deci, din punctul ăsta de vedere este total ferită România de ceea ce se întâmplă în momentul de față. Părerea mea este că și Europa este, în mare parte, ferită. Discutam doar de trei țări care mai erau cumva în relații cu gazele din Federația Rusă, dar și aceste țări au înțeles, în această toamnă, că lucrurile sunt ireversibile, în ceea ce privește tranzitul din Ucraina. Cel puțin, la 1 ianuarie 2025, fiecare dintre ele a găsit soluții, pentru a-și securiza situația consumului de gaze, cel puțin în luna ianuarie-februarie.
Nu cred că ceea ce se întâmplă în momentul de față va afecta nici România, dar nici alte țări. Foarte important este cum se va deschide bursa și ce se va întâmpla pe bursa, fie din Olanda, fie de la Viena, să vedem în ce măsură traderii privesc o îngrijorare această sistare. Din punctul meu de vedere, nici aici nu ar trebui să vedem mari fluctuații, poate doar pe termen scurt, mai mult sub aspect emoțional decât dintr-o perspectivă periculoasă. Dar, după ce se va deschide bursa în cursul zilei de mâine vedem și care vor fi aceste evoluții”, a explicat expertul în energie.
„Discutăm de o reliberalizare care nu a fost, până la momentul de față, aproape deloc pregătită”
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, recunoaște că nu poate vorbi, în momentul actual, despre o vulnerabilitate gravă a sistemului energetic din țara noastră.
În același timp, expertul susține că sunt foarte multe lucruri pe care România ar trebuie să le facă în regim de urgență, în ceea ce privește sectorul energetic, un domeniu primordial pentru țara noastră.
Interlocutorul Gândul a amintit și despre situația consumatorilor vulnerabili – care în legislația actuală nu sunt considerați a fi vulnerabili – ceea ce, susține expertul în energie, reprezintă o mare problemă care trebuie rezolvată fără amânări sau întârzieri.
„Pe termen scurt, dacă ne gândim la iarna aceasta, nu cred că putem să vorbim de o vulnerabilitate. Nu este nimic predictibil pe această line. Dacă discutăm însă pe termen mediu și lung, sunt foarte multe lucruri care ar trebuie să se facă în România cu o oarecare urgență. Spun că cea mai mare urgență va fi legată de momentul în care Reactorul 1 de la Cernavodă va fi oprit din considerente de retehnologizare și asta se va întâmpla în 2026.
Până atunci, trebuie să venim și să punem cel puțin echivalentul acelei puteri instalate, capacitate securitară în loc, adică acea capacitate care nu este influențată sub nicio formă nici de vânt, nici de ploaie, nici de soare, nici de nimic. Deci, cumva singurele capacități pe care le-am putea pune în loc atât de repede sunt capacitățile de producere a energiei electrice pe gaze naturale – fie că vorbim de Iernut, de Mintia, fie că vorbim de aceste două, plus alte centrale mai mici – care în momentul de față sunt în diverse stadii de proiectare, realizare, execuții.
Cumva, prioritatea zero pentru România va fi legată de aceste capacități de producere a energiei securitare. În al doilea rând, o provocare pe care o vom avea va fi legată de ceea ce se va întâmpla în 1 aprilie 2025, este o provocare foarte mare din multe puncte de vedere. Pe de o parte, discutăm de o situație legată de anumite angajamente pe care România și le-a luat în raport cu Uniunea Europeană și cu alte instituții internaționale și pe care în mod normal ar trebui să și le asigure. În altă ordine de idei, discutăm de o reliberalizare care nu a fost până la momentul de față aproape deloc pregătită.
Discutăm despre faptul că mai sunt trei luni de zile – luni de iarnă, în care, în general, este greu să te ocupi de altceva decât de a asigura securitatea și siguranța în alimentare cu gaz și energia consumatorilor – pentru că, ăsta-i anotimpul. Și acest lucru vine cu o presiune foarte ridicată. În același timp, discutăm de o situație legată de mulți consumatori vulnerabili – care în momentul de față pe legislația actuală nu sunt considerați vulnerabil – și asta reprezintă o altă mare problemă care trebuie rezolvată într-un mod foarte rapid și cumva eliminată această vulnerabilitate pentru foarte mulți consumatori.”
„Prețul gazelor pe piața europeană a crescut în ultimele trei luni de zile cu 24%”
Dumitru Chisăliță susține că prioritatea zero, pe termen scurt, a României va fi legată de modul în care soluționează reliberalizarea pieței de gaze și energie la 1 aprilie 2025.
Expertul în energie recunoaște că acesta este un obiectiv complicat pentru țara noastră, în contextul în care orice cale a-i urma, există vulnerabilități care îi pot afecta, într-o măsură sau alta, pe fiecare dintre cei implicați.
„Peste toate acestea, părerea mea este că a mai venit încă o problemă mare. Mă refer aici la taxa de 1,5% -1%, taxa pe stâlp, așa cum este ea numită – și care, din păcate, în momentul în care va rămâne valabilă, deocamdată este suspendată pentru următoarele trei luni – va crea foarte multe vulnerabilități, atât în sectorul energetic, în zona investițională, cât și în zona acelor investiții, demarate deja în momentul de față. Dacă această taxă se va aplica, va crea cel puțin întârzieri, dacă nu chiar amânări, blocaje, așa cum s-a mai întâmplat atunci când taxa despre care amintesc a mai fost pusă o dată în practică.”
Mai este o chestie pe care vreau să v-o spun și anume faptul că prețul gazelor pe piața europeană a crescut în ultimele trei luni de zile cu 24%. Atunci când au apărut, cumva, primele semne ale eșecului negocierii continuării livrării tranzitului de gaze, undeva prin septembrie 2024, a fost și momentul în care traderii de gaze au simțit pericolul, au simțit presiunea și au ofertat un preț mai mare decât era până la acel moment.
Din punctul meu de vedere – inclusiv scumpirile care erau cumva normal să fie generate de această oprire a tranzitului prin Ucraina, deja au fost consumate în parte de ceea ce s-a întâmplat în ultimul trimestru. Rămâne de văzut cum deschide bursa și mai ales cum se va stabiliza probabil în următoarele două săptămâni, pentru că în vreo două săptămâni trece partea emoțională și încep într-adevăr aspectele, să spunem pragmatice, să își pună cuvânt. Așteptăm să vedem această evoluție și cum vor continua lucrurile”, a conchis Dumitru Chisăliță, expert în energie.
Ministrul Energiei îi liniștește pe români: „Trecem iarna cu gaz românesc”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că vom trece iarna cu gaz românesc. Oficialul a precizat că sectorul energetic este unul complicat, fiind o țintă predilectă pentru campaniile de dezinformare.
„De aceea, încercăm pe toate canalele disponibile, posibil că ne-ați văzut și pe Tik Tok și pe alte canale, să explicăm pe înțelesul tuturor lucrurile de bază ce înseamnă nivelul de stocare al gazelor în depozite, când le folosim, ciclul de injecție, de extracție ș.a.m.d.
Ce pot să vă asigur este că trecem iarna cu gaz românesc. Avem absolut suficient gaz în depozite, peste 2,1 miliarde de normal metri cubi, plus ceea ce producem noi în timpul sezonului rece, ne acoperă necesarul de consum, ba chiar avem și mici cantități pentru export, cum este cazul în Republica Moldova”, a declarat Burduja la Antena 3 CNN.
Vești îngrijorătoare la început de 2025! Transnistria a ÎNTRERUPT încălzirea şi apa caldă către populaţie: „Acest lucru poate duce la tragedii”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:”Trecem iarna cu GAZ românesc. Avem și mici cantități pentru export