Provocările la care ar trebui să fie pregătiți profesorii, în contextul noii configurații politice de guvernare, se referă la descentralizarea sistemului public de educație: desființarea totală a inspectoratelor școlare, angajarea la nivelul unității de învățământ, potrivit unei informări a Sindicatului Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara. Conform sursei citate, o altă provocare este „transformarea” titularizării: „de la dispariție la obligativitatea unor examene de reconfirmare periodice”.
„Salariații din educație trebuie să fie pregătiți pentru a răspunde eventualelor „provocări” pe care o viitoare configurație politică ajunsă la guvernare le poate iniția, iar aici sunt de luat în calcul „solicitările” de descentralizare extremă a sistemului public de educație (incluzând aici desființarea totală a inspectoratelor școlare, angajarea la nivelul unității de învățământ, consilii de administrație cu o majoritate de reprezentare din partea părinților etc.), „transformarea” titularizării (de la dispariție la obligativitatea unor examene de reconfirmare periodice), „spiritul” viitoarelor planuri-cadru (cu presiuni pe o reducere semnificativă a disciplinelor de învățământ și totodată pe o preponderență a opțiunii elevilor) etc.”, se arată în informarea SIP Hunedoara.
Inspectoratele școlare ar trebui să fie desființate, a spus Elena Lasconi în luna septembrie la ȘtirileProTV: „Vreau să desființăm inspectoratele școlare și să dăm putere școlilor, adică consiliilor de administrație de la școală, care sunt formate din profesori, elevi și părinți, plus reprezentanți de la primărie”,
Măsura descentralizării a fost propusă de candidata la prezidențiale și la sfârșitul lunii iunie 2024, când a fost aleasă președentele USR. Într-o scurtă declarație pentru Edupedu.ro, aceasta a argumentat că deciziile centralizate împiedică accesul la fondurile europene și proiectele locale. În plus, aceasta a susținut că întregul sistem de învățământ trebuie reformat. „Elevii români petrec cel mai mare număr de ore la școală din toată UE, dar suntem campioni la analfabetism funcțional”, a declarat ea la momentul respectiv.
Despre Titularizare
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România. În 2024, statul român, prin inspectoratele școlare județene, a scos la concursul de angajare destinat profesorilor și intitulat „titularizare” aproape 75.000 de posturi. Dintre ele, 8.900 de posturi sunt titularizabile (sunt libere cel puțin 4 ani), adică pe acest număr de posturi profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată, restul fiind libere doar pentru o perioadă de la 1 la 3 ani. La concursul de angajare pe aceste 75.000 de posturi, dintre care 8.900 libere pe perioadă nedeterminată, s-au prezentat 31.237 de profesori.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare). 41,9% dintre candidații care s-au prezentat și nu s-au retras din examenul de titularizare au obținut note peste 7 (sursa și detalii).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.