Ministerul Educației are ca țintă pentru următorii 3 ani scăderea numărului de elevi care ajung să susțină examenele naționale, potrivit Planului Strategic 2024-2027, publicat în decembrie 2024. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susțină examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat) în 2025 față de anul trecut, iar numărul scade și pentru 2026 și 2027. Ministerul Educației nu prezintă și motivele acestor estimări în scădere. De precizat, Planul Strategic 2024-2027 a fost publicat în decembrie 2024, când ministru al Educației era Ligia Deca. Planul poate fi consultat la finalul articolului.
În loc să aplice măsuri prin care să crească numărul elevilor care să susțină Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a și Bacalaureatul la finalul liceului, Ministerul Educației își propune în Planul Strategic 2024-2027 ca doar 302 mii de elevi să susțină examenele naționale în 2025, față de 349 de mii de elevi în 2023.
- De altfel, amintim că Ligia Deca a publicat în 2023 un document cu 13 măsuri pe care l-a trimis în școli tocmai pentru a combate neparticiparea masivă și a încerca să îi convingă pe elevi să se înscrie la Bac 2024, iar măsurile nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare.
Ministerul Educației nu spune în document și care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susțin examenele naționale.
Planul Strategic Instituțional 2024-2027 este elaborat pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 427/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, monitorizare, raportare şi revizuire a planurilor strategice instituţionale și ale Hotărârii Guvernului nr. 467/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi execuţie a programelor bugetare.
„Se realizează, astfel, un cadru coerent alcătuit din politici, buget și proces de implementare,
reunindu-se elementele fundamentale ale sistemului de planificare strategică, urmărindu-se
îmbunătățirea performanţei, a coerenței și clarității întregului demers de planificare strategică şi de creştere a eficienţei cheltuielilor publice, se menționează în document.
Pentru 2024 estimarea era de 305.000 de elevi de clasa a VIII-a și a XII-a care vor susține examenele. În realitate 271 de mii de elevi au susținut în 2024 cele două examene: 160.467 au fost înscriși la Evaluarea Națională și 119.000 de elevi din generația actuală care s-au și înscris la sesiunea de vară a Bacalaureat 2024, potrivit datelor Ministerului Educației.
Comparând cu 2023, numărul este considerabil mai mic, cu 47 de mii de elevi.
Sursa: Planul Strategic 2024-2027- Edupedu.ro a semnalat în mai multe articole de-a lungul timpului faptul că zeci de mii de elevi dintr-o cohortă nu mai ajung să susțină fie Evaluarea Națională, fie Bacalaureatul.
Numărul tot mai scăzut de la an la an al elevilor înscriși la examenele naționale, Evaluare Națională sau Bacalaureat, pare să fie în atenția Ministerului Educației doar în pragul examenelor, vara. În prima zi a examenului de BAC 2023, ministra Ligia Deca a spus că “trebuie să investigăm exact cauzele și să reducem numărul celor care nu se prezintă la examenul de bacalaureat și că “ne-am propus să vedem care sunt cauzele pentru neprezentarea elevilor la Evaluarea Națională 2023”. O declarație similară făcea în urmă cu un an, și ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, care spunea chiar că va anunța “în câteva zile, situația privind cauzele neînscrierii la examenul de bacalaureat”.
În 2023, de exemplu, Edupedu.ro a scris într-o analiză că peste 50 de mii de copii care au început clasa I în urmă cu 13 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat 2023, adică 24% din întreaga generație. Cu un an înainte, o altă analiză Edupedu.ro a semnalat public faptul că peste 15.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a în septembrie 2022 nu au fost nici măcar înscriși la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși înscrierea se făcea automat, de către școală.
Acest absenteism la Bacalaureat sau această diferență de peste 60.000 de elevi, adică echivalentul a 2.400 de clase cu câte 25 de elevi fiecare sau echivalentul populației unui oraș ca Vaslui sau Reșița, vine în anul în care Ministerul Educației a luat, teoretic cel puțin, măsuri, dar nu cele recomandate de specialiști.
Concret, după analiza Edupedu.ro, imediat ministra Educației, Ligia Deca, a cerut două rapoarte Unității de Cercetare din Educație – unul pe neparticiparea la Evaluarea Națională și altul pe neparticiparea la Bacalaureat. Asta se întâmpla pe 29 iunie 2023.
Din septembrie 2023 până în ianuarie 2024 documentele de cercetare au fost ținute la sertar de Ligia Deca și cabinetul său, conform surselor Edupedu.ro.
Ambele rapoarte au fost făcute în vara lui 2023, conform raportului de activitate pe anul respectiv al UCE. Rapoartele pot fi consultate aici: Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023 și Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023.
După ce au fost publicate, Ligia Deca a semnat apoi un document cu 13 măsuri pe care l-a trimis în școli tocmai pentru a combate neparticiparea masivă și a încerca să îi convingă pe elevi să se înscrie la Bac 2024. Măsurile propuse de Ligia Deca nu conțineau decât parțial măsurile recomandate de cercetători în rapoartele de cercetare.
După publicarea rapoartelor, Daniel David, actual ministru al Educației, spunea atunci despre absenteismul elevilor la examenele naționale, cercetat pentru prima dată de Institutul pentru Științele Educației: „Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului”.
Necesitatea Bacalaureatului, pusă sub semnul întrebării de unii elevi
În martie, 2023, Asociația Elevilor din Constanța, devenită Uniunea Elevilor reprezentanți a solicitat desfiinţarea examenului de Bacalaureat a criticat modul în care sunt evaluaţi elevii la finalul învățământului preuniversitar.
În replică, fosta ministră a Educației, Ligia Deca, a spus că „unele îngrijorări ale elevilor sunt legitime, însă avem nevoie de o certificare de competențe“.