Reintroducerea tezelor pentru a putea evalua și monitoriza progresul elevilor este recomandată de peste 1.900 de profesori care au participat la studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Propunerea e susținută și de 127 de directori de școală. Studiul la care au participat aproape 7 mii de profesori și 375 de directori de școală este reprezentativ la nivel național, precizează autorii. Aceștia au fost rugați printre altele, să facă propuneri pentru monitorizarea progresului elevilor. Amintim, tezele au fost eliminate începând din anul școlar 2022-2023, când structura anulului școlar a fost împărțită în 5 module.
Peste 29% dintre profesorii care au participat la studiul realizat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, adică peste 1.900 de profesori, propun reintroducerea tezelor, ca modalitate de monitorizare a progresului elevului.
Propunerea e susținută și de 127 de directori de școală intervievați. Alte propuneri pentru ca profesorii să poată urmări evoluția elevilor ar fi și reducerea efectivelor de elevi la clasă, la 15, dar și introducerea a două evaluări sumative pe an, sau a unor evaluări sumative la sfârșitul fiecărui modul, introducerea mediilor semestriale/ trimestriale, încheierea unor situații modulare, care să indice progresul de parcurs al elevilor.
Cadrele didactice propun și susținere și sprijin în lucrul cu elevii cu CES prin suplimentarea posturilor didactice cu personal de sprijin pentru integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă.
Studiul este primul realizat după aplicarea modulelor pentru prima oară în anul școlar 2022-2023, și analizează impactul și efectele pe care noua structură o are asupra profesorilor, elevilor, părinților și directorilor de școală.
Reamintim că teza este o evaluare sumativă dată până în 2021 inclusiv, la finalul fiecărui semestru, fiind relevantă prin raportare la conținutul programei școlare parcurse într-un semestru, după cum scria într-un comunicat Ministerul Educației. Tezele se dădeau la clasele de gimnaziu și de liceu, iar programarea lor se făcea de către școală, de regulă în ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru. Teza era obligatorie și reprezenta 25% din media semestrială a fiecărui elev.
Tezele pot fi susținute și în prezent, ele nu mai sunt obligatorii, dar pot fi date de către profesori, însă nota obținută de elevi la astfel de lucrări este una care are aceeași „greutate” ca orice altă notă din catalog.
O altă propunere a directorilor și profesorilor este aplicarea unor teste naționale standardizate (la finalul anului, la anumite materii) și/sau notarea în catalog a rezultatelor de la Evaluările Naționale realizate pe ani de studiu. De asemenea, directorii de școală recomandă colaborarea dintre profesori sau planificarea coordonată la nivel de școală pentru evitarea aglomerării testelor sumative de la majoritatea disciplinelor în aceleași zile de la finalul fiecărui modul. De altfel, elevii și părinții au spus potrivit studiului, că cele mai grele perioade sunt în ultima săptămână a fiecărui modul pentru că trebuie să dea teste și să ia note la mai multe materii.
- Metodologie: Culegerea datelor (completarea chestionarelor auto-administrate, completate online) s-a desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2023 și a fost realizată pe un eșantion de unități de învățământ reprezentativ la nivel național, pe o bază de selecţie de 9.264 școli și licee publice și private. metoda anchetei pe bază de chestionar
- Au răspuns chestionarului în total 6.840 de învățători, profesori de gimnaziu, de licee teoretice și pentru învățământ profesional din diferite arii curriculare, cu grade diferite de vechime și nivelul de învățământ și consilieri școlari. Cei mai mulți respondenți au fost profesori de gimnaziu.
Propunerile profesorilor privind evaluarea și monitorizarea progresului elevilor
„Exemple de propuneri ale profesorilor referitoare la monitorizarea progresului elevilor și evaluare în ordinea frecvenței, pe categorii.
Cele mai numeroase referiri sunt fac parte din categoriile reglarea evaluării sumative, desfășurată periodic și reglarea evaluării formative, care poate include și aspecte privind notarea elevilor. Propunerile au avut în vedere aspecte precum instrumentele utilizate, contextul evaluării, relația evaluării cu alte componente ale activității didactice și/sau problemele întâmpinate de către profesori în proiectarea evaluării.
Un număr semnificativ de recomandări au solicitat explicit revenirea la teze pentru unele discipline. Exemple de propuneri: reintroducerea tezelor, conceperea unor instrumente standardizate de Ministerul Educației pentru măsurarea progresului elevilor, introducerea unei evaluări standardizate, frecvența evaluărilor sumative (introducerea a două evaluări sumative pe an, introducerea unor evaluări sumative la sfârșitul fiecărui modul, introducerea mediilor semestriale/ trimestriale, încheierea unor situații modulare, care să indice progresul de parcurs al elevilor).
O altă categorie de recomandări preferată de către profesori a fost monitorizarea progresului școlar cu ajutorul diverselor instrumente, aici fiind precizate mai multe instrumente utilizate în practica școlară, dar și categoriile de elevi care ar trebui monitorizați cu o atenție specială. Exemple de propuneri: implementarea fișelor de progres pentru fiecare modul, monitorizarea periodică a progresului școlar, implementarea catalogului electronic la nivel național, comunicarea periodică a situației educaționale a elevilor către părinți/ tutori.
Exemple de propuneri referitoare la categoria sprijin specific oferit elevilor cu CES sau aflați în risc de abandon școlar: monitorizarea evaluării elevilor vulnerabili, identificarea acestora din timp și oferirea de ajutor prin planuri remediale individuale, cu suportul profesorului de sprijin”.
Profesorii au avut și propuneri referitoare la nevoile de sprijin ale elevilor:
- Modificări ale organizării și funcționării școlare: flexibilizarea programului școlar, suplimentarea spațiilor de învăţământ, dotarea mai bună a şcolilor, implementarea catalogului electronic, resurse digitale, platforme educaționale și resurse interactive, proiecte și activități extrașcolare, activități interactive, profesori mai bine pregătiți și selectați pe criterii de performanță, micșorarea efectivelor de elevi la clasă (15 elevi), debirocratizarea învățământului în favoarea activității didactice și de management.
- Modificări în sistemul de evaluare și notare: reintroducerea tezelor, implicarea elevilor în activitățile de evaluare, aplicarea unor teste standardizate, evaluare ritmică.
- Modificarea documentelor curriculare: reorganizarea planurilor de învățământ, adaptarea programei la nevoile de dezvoltare și învățare a elevilor, discipline de specialitate bine asociate, aerisirea sau elaborarea unor manuale de specialitate pentru toate calificările în cazul învățământului profesional, readaptarea programelor la nevoile de învățare în contextul actual și raportat la schimbările din piața muncii.
- Susținere și sprijin în lucrul cu elevii cu CES: suplimentarea posturilor didactice cu personal de sprijin pentru integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă, programe adaptate pentru elevii cu CES, ghiduri metodologice pe disciplină pentru lucrul cu elevii cu CES, evaluare diferită pentru elevii cu CES, mai multe ore cu profesorul de sprijin pentru elevii cu CES, însoțire de către părinți a elevilor cu CES, atunci când nu există personal de sprijin.
- Individualizarea educației: întocmirea unor planuri individualizate pentru elevi,
introducerea unei pregătiri suplimentare/ an școlar de recuperare între clasa a VIII-a și
a IX-a pentru elevii cu deficit în alfabetizarea funcțională, plajă mai largă a cursurilor
opționale, pentru a răspunde intereselor elevilor, organizare de activități remediale/
pregătire suplimentară, pregătire suplimentară pentru susținerea performanței
academi
Propunerile directorilor privind evaluarea și monitorizarea progresului elevilor
Un alt set de propuneri din partea directorilor de școli au fost cele care au țintit monitorizarea progresului elevilor și evaluarea acestora. Recomandările care au înregistrat cea mai ridicată frecvență în răspunsurile colectate se referă la următoarele aspecte:
Reglarea evaluării sumative, folosind instrumente precum:
- Reintroducerea tezelor
- Impunerea unui număr fix de două sau cinci evaluări sumative pe an
- Aplicarea unor teste naționale standardizate (la finalul anului, la anumite materii) și/sau notarea în catalog a rezultatelor de la Evaluările Naționale realizate pe ani de studiu;
- Colaborarea dintre profesori sau planificarea coordonată la nivel de școală pentru evitarea aglomerării testelor sumative de la majoritatea disciplinelor în aceleași zile de la finalul fiecărui modul („Evaluarea constantă este o muncă de echipă care trebuie începută odată cu planificările pe discipline. Fiecare disciplină are alocată în școala noastră săptămâna specifică de evaluare sumativă, menționându-se și forma de evaluare sumativă, astfel încât să nu se creeze presiune în anumite perioade din an”, director)
Reglarea evaluării formative/ a notării curente prin:
- Respectarea/ impunerea/ verificarea ritmicității notării (număr minim de note în funcție de disciplină/ per modul sau după primele două module)
- Stabilirea modalităților de obținere a notelor în cadrul unui modul (cel puțin un test
scris/ un număr minim de teste scrise) - Diminuarea „goanei după note” la finalizarea modulelor sau la sfârșit de an.
Monitorizarea progresului școlar, prin:
- Finalizarea unei secvențe de studiu (un modul sau mai multe) cu încheierea unei medii la învățătură și la purtare, pentru a furniza în mod oportun informațiile necesare privind situația elevilor și a regla eventualele intervenții de susținere/ redresare
- Controlul repartizării uniforme a evaluărilor; implementarea catalogului electronic; elaborarea unor fișe/ grile de progres, a unor instrumente standardizate pentru monitorizarea elevilor, cu activarea unor „sisteme de avertizare” pentru elevii în risc de repetenție
- Comunicarea periodică a situației educaționale a elevilor către părinți/ tutori; rapoarte de analiză realizate periodic de către o comisie stabilită în acest sens.
Sprijin oferit elevilor cu CES sau celor aflați în risc abandon școlar, prin:
- Identificarea lor timpurie și aplicarea unor planuri remediale individualizate, inclusiv sesiuni de consiliere și metode de evaluare adaptate situației lor;
- Aplicarea de instrumente de monitorizare sistematică și evaluare continuă a acestor elevi; asigurarea unor ore suplimentare remediale plătite, trecute în norma didactică; stabilirea unei legături periodice cu părinții/ tutorii elevilor aflați în risc de abandon; oferirea de stimulente financiare.
Informații de context
Începând cu anul școlar 2022-2023, tezele nu mai sunt obligatorii, dar pot fi susținute de profesorii care decid asta. Acestea erau evaluări scrise semestriale, iar notele erau folosite pentru încheierea mediei pe fiecare semestru. Însă, cu noile modificări aduse structurii anului școlar (5 module de învățare în loc de 2 semestre), notele vor fi puse de profesor în funcție de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei.
Mediile elevilor la fiecare disciplină se încheie o singură dată, la finalul anului, prin adunarea notelor și împărțirea la numărul lor. Media generală anuală este media tuturor acestor medii, calculată cu două zecimale. Mediile se încheie în ultimele zile de cursuri, de regulă, spun mai mulți profesori consultați de Edupedu.ro.
În 2023, o situație atipică a avut loc: marcat de greva profesorilor din școli și licee, calendarul anului școlar a fost modificat în legătură cu încheierea situațiilor școlare ale elevilor, la fel și regulamentul cadru de funcționare a școlilor (ROFUIP), care a fost schimbat pentru a calcula mediile elevilor și doar cu două note.
Vezi aici cum se încheie mediile la finalul anului școlar structurat pe module.