Guvernul a aprobat, miercuri, construirea bazei de tratament de la Techirghiol, care va cuprinde bazine cu apă dulce și sărată, cabinete de tratament cu nămol, saună, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, potrivit Agerpres.
„Guvernul a aprobat proiectul pentru construirea bazei de tratament cu bazine terapeutice şi spaţii conexe medicale la Techirghiol, cu scopul de a valorifica potenţialul balnear al apei şi al nămolului sapropelic din zonă. Noul ansamblu va include bazine de tratament cu apă sărată şi dulce, facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, cabinete de tratamente cu nămol, hidroterapie şi saună, precum şi spaţii conexe pentru asigurarea unui circuit medical eficient”, a precizat Constantin.
El a spus că toate echipamentele vor fi dotate cu sisteme şi instalaţii care să respecte standardele de igienă şi de mediu, mai scrie Agerpres.
Valoarea investiţiei este de aproape 297 de milioane de lei, iar durata de execuţie de 36 de luni. Finanţarea se va face din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Potrivit acestuia, Sanatoriul balnear şi de recuperare Techirghiol, cu 935 de paturi, va beneficia, astfel, de o infrastructură modernizată ce va permite utilizarea unor tehnici de tratament avansate pentru diferite afecţiuni.
Investiția are ca scop transformarea obiectivului într-o bază complexă de tratament cu condiții îmbunătățite. Astfel, proiectul presupune acoperirea cu o piramidă a zonei bazinelor cu apă sărată provenind din Lacul Techirghiol și a celui cu apă dulce.
Ministerul susține astfel că apa va fi îmbunătățită de la „efectul de piramidă”: „Scopul urmărit este acela de a beneficia pe timpul tratamentului balnear de efectul de piramidă”, arată nota de fundamentare a proiectului de investiție.
Edupedu.ro a scris despre piramida de la Techirghiol, cât cea de la Luvru, prevăzută într-un proiect lansat în dezbatere publică vineri, 12 decembrie, de Ministerul Sănătății.
Conform notei de fundamentare din consultarea publică, această piramidă ar urma să aibă o bază „de 35 de metri” și o înălțime de 21 de metri, urmărindu-se „efectul de piramidă” pentru optimizarea tratamentelor balneare. În ciuda promisiunilor, proiectul ridică cel puțin două probleme legate de validitatea științifică și de proporțiile tehnice.
Conceptul de „efect de piramidă” este unul controversat și nu are susținere științifică în literatura academică recunoscută, după cum notează și Economedia.ro. Conceptul din sfera „new age” se bazează pe teorii speculative conform cărora forma piramidală ar concentra energii benefice pentru sănătate, fără dovezi care să susțină aceste afirmații. Este neclar cum Ministerul Sănătății justifică includerea acestui efect într-un proiect finanțat din fonduri publice.
Documentul specifică și o bază „de 35 de metri” și o înălțime de 21 de metri pentru piramidă, însă proporțiile anunțate ridică probleme practice. Este și aici neclar ce înseamnă „baza de cca. 35m”. Cel mai probabil Ministerul Sănătății a vrut să se refere la dimensiunea unei laturi a bazei: suprafața unei baze nu poate să fie exprimată decât în metri pătrați.
Foto: captură document ms.roÎn afară de efectul de piramidă, altă justificare economică sau medicală nu este precizată în nota de fundamentare. Calculând cu 35 de metri latura bazei piramidei, rezultă o bază uriașă de 1.225 de metri pătrați, cu o suprafață cât Piața Universității din Capitală, potrivit unei simulări Edupedu.ro. Sau cât să fie pusă în centrul curții din fața Ateneului Român din București. Piramida, cu aceste dimensiuni, ar fi cu puțin mai mare decât piramida de sticlă de la Muzeul Luvru din Paris, care are o înălțime de 21,6 metri și latura bazei de 34 de metri.