Regulamentul de organizare și funcționare a școlilor de Arte, valabil din anul școlar 2025-2026 a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului care a fost actualizat potrivit legii Educației nr. 198/2023, au fost realizate mai multe modificări legate de admiterea la clasele primare, evaluarea și transferul elevilor. De asemenea, se înființează și Consiliul Artistic care trebuie să organizeze și să aprobe participarea elevilor la concerte, concursuri și festivaluri, iar directorul școlii are astfel și atribuții de management și impresariat artistic.
„Directorul unității de învățământ preuniversitar cu program integrat și/sau suplimentar de artă poate avea atribuții specifice de management și impresariat artistic stabilite de Consiliul de administrație și Consiliul artistic”, potrivit articolului 19 din noul Regulament pentru școlile de profil artistic.
Noul Regulament privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ cu program integrat și sau suplimentar de artă aduce noutăți legate de admitere, înscriere, evaluarea sau transferul elevilor la învățământul de masă sau între specializări.
Se introduc noi sunt verificări intermediare, inclusiv o evaluare parțială în decembrie-ianuarie, un examen final obligatoriu la toate disciplinele de specialitate și este specificată
o nouă formulă pentru media anuală.
- De remarcat faptul că un regulament de organizare și funcționare este un document administrativ, de regulă, făcut cu scop organizatoric, de interes managerial. Prezența unui capitol despre evaluarea elevilor într-un asemenea document ridică semne de întrebare despre competențele juriștilor din Ministerul Educației și Cercetării care au avizat sau propus asemenea prevederi în proiectul de ROF.
În noul proiect de ROFUIP se înființează și Consiliul Artistic care trebuie să organizeze și să aprobe participarea elevilor la concerte, concursuri și festivaluri. În plus, activitatea artistică în public devine obligatorie ca parte a pregătirii de specialitate. Activitatea artistică în public cuprinde printre altele, recitaluri individuale, de clasă, concerte, concursuri naţionale şi internaţionale, expoziţii personale, pe grupe, de clasă, tematice, spectacole de teatru și de balet, alte activităţi cultural-artistice extraşcolare, la propunerea unității de învățământ, autorităţilor locale sau agenţilor economici.
Și în privința atribuțiilor părinților apar modificări.
Art. 65. — (1) Parintii/Tutorii legal instituiți au dreptul si obligatia de a colabora cu unitatea de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă, în vederea realizării obiectivelor educationale și a obiectivelor de performanta artistică.
(2) Parintii/Tutorii legal instituiti au obligatia ca cel putin o dată pe lună să ia legătura cu profesorul de specialitate pentru a cunoaște evolutia copiilor lor.
(3) Părintele/Tutorele legal instituit sau sustinatorul legal este obligat, conform legii, să asigure frecventa școlară a elevului.
Admiterea şi înscrierea elevilor de la învățământul de masă la vocațional
Elevii de clasa I care doresc să se înscrie la școală cu profil artistic trebuie să dea un test de aptitudini cu criterii bine definite pe specializări: muzică, coregrafie și arte vizuale.
Art. 20.
În învățământul primar al unităților de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă se pot înscrie elevi proveniți de la unități de învățământ de masă, pentru secția muzică astfel:
a) la clasele I și a II-a în urma promovării testării aptitudinilor specifice.
b) la clasele a III-a și a IV-a:
- în urma promovării examenelor de diferențe la disciplinele instrument principal și teorie-solfegiudicteu pentru elevii care optează studierea pianului sau a viorii ca instrument principal;
- în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
Criteriile specifice pentru testarea aptitudinilor
(1) pentru ciclul primar și gimnazial, în urma unei selecţii, prin testarea aptitudinilor specifice care vizează:
a) pentru muzică:
- auzul muzical;
- simțul ritmic;
- memoria muzicală (reproducerea unui fragment muzical dat și intonarea unui cântec pregătit de candidat);
b) pentru arte vizuale:
- probă de percepție vizuală;
- probă de creativitate specifică specializării.
c) pentru coregrafie:
- aptitudini/abilități fizice (evaluarea conformației, evaluarea aptitudinilor motrice – mobilitate articulară, elasticitate ligamentară, detentă);
- simțul ritmic;
- muzicalitatea.
Art. 21.
În învățământul gimnazial al unităților de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă se pot înscrie elevi proveniți de la unități de învățământ de masă, pentru secțiile muzică, arte plastice și coregrafie în următoarele condiții:
- în urma promovării examenelor de diferențe la disciplinele instrument principal și teorie-solfegiudicteu pentru elevii care optează pentru a studia pian, vioară ca instrument principal;
- în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
Art. 22.
În învățământul liceal al unităților de învățământ cu program integrat de artă se pot înscrie elevi proveniți de la alte unități de învățământ, astfel:
- în baza promovării examenului de admitere în învățământul liceal;
- în baza promovării examenelor de diferență la toate disciplinele de specialitate
Art. 23.
Specializările care pot fi obținute în unitățile de învățământ preuniversitar sunt cele prevăzute în planurile-cadru de învățământ de artă.
(3) Examene de diferenţă, organizate pentru toate disciplinele de specialitate prevăzute în planurile-cadru pentru învățământul de artă, după tipul clasei/specializării, în cazul transferului elevilor ce provin din alte unități de învățământ și de la alte filiere și profiluri, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, conform Planurilor-cadru și disciplinelor de specialitate;
Art. 25.
(1) La specializarea muzică, admiterea în liceu se face pe secții și pe instrumente.
(2) Numărul locurilor atribuite fiecărei secții și fiecărui instrument va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
(3) În repartizarea locurilor pe instrumente se va ține seama și de criteriile de organizare a
ansamblurilor din cadrul unității de învățământ.
Art. 26
(1) La specializarea coregrafie, admiterea în liceu se face pe două secții: dans clasic și dans contemporan;
(2)Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
Art. 27.
(1) La specializarea arte vizuale, admiterea în liceu se face pe specializări;
(2) Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unității de învățământ și aprobat prin cifra de școlarizare.
Art. 28. Probele de testare a aptitudinilor pentru clasele I-VIII și de admitere în liceu sunt evaluate de către comisii de specialitate constituite din profesori calificați ai unității de învățământ respective, numite prin decizie a directorului unității de învățământ, dacă nu există alte precizări prin metodologii specifice.
Art. 29. Organizarea, programarea şi conţinutul probelor de testare a aptitudinilor pentru clasele I-VIII și de admitere la liceu, precum şi al examenelor de diferenţe, intră în responsabilitatea fiecărei unităţi şcolare.
Art. 30. La specializarea muzică, după absolvirea învăţământului primar, elevii pot opta pentru continuarea studiului unui alt instrument muzical (altul decât vioara sau pianul). Noul instrument devine disciplină principală de studiu, iar elevul este considerat ca fiind în primul an de studiu pentru acest nou instrument. În această condiţie, elevul trebuie să îşi încheie, prin examen, situaţia şcolară la instrumentul studiat anterior.
Art. 31.
Studiul instrumentelor de suflat poate începe în clasa a IV-a, cu susținerea probelor de aptitudini și doar cu avizul medicului cardiolog-pediatru, avizul medicului pneumolog-pediatru și avizul medicului de familie, care să confirme dezvoltarea fizică adecvată a elevului.
Ce instrumente muzicale pot fi studiate începând cu învăţământul primar
- din clasa I – pian, vioară, corzi grave (violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție;
- din clasele a III-a – instrumente cu corzi grave (viola, violoncel, chitară clasică, harpă) și percuție;
- din clasa a IV-a – instrumente cu corzi grave (viola, violoncel, chitară clasică, harpă), instrumente de suflat din lemn (flaut, nai) și percuție
b) Instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu clasa a V-a sunt:
- corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică, harpă),
- instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot),
- instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă),
- instrumente de percuție
- ţambal și acordeon;
c) Noi discipline principale care pot fi studiate, la specializarea muzică, începând cu clasa a IX-a sunt:
- orgă clasică;
- artă vocală interpretativă/canto clasic;
- muzică vocală de jazz și muzică ușoară/pop;
- muzică vocală tradițională românească/canto popular;
- studii teoretice.
Transferul elevilor
Transferul între specializări se poate face numai cu condiția ca elevul să obțină minim calificativul suficient, respectiv media 6,00 (șase), la toate disciplinele de specialitate, inclusiv la disciplina principală de studiu, atât la media notelor din timpul anului școlar, cât și la examenul de sfârșit de an.
De asemenea, nu se fac transferuri între clase, specializări sau profesori în timpul anului școlar decât în situații excepționale: medicale sau în cazul incompatibilității între elev și profesor;
Art. 50.
(1) Elevii din unitățile de învățământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă nu se pot
transfera în timpul anului școlar de la un profesor la altul, de la un instrument la altul, de la o secție la alta, de la o clasă la alta decât în cazuri excepționale: probleme de sănătate care nu mai permit continuarea studierii instrumentului ales (pentru elevii de la muzică), a specializării dans clasic (pentru elevii de la coregrafie) sau în cazul incompatibilității între elev și profesor;
(2) În cazul apariției unui conflict între elev și profesor, transferul elevului de la clasa unui profesor de specialitate la clasa altui profesor de specialitate se poate realiza numai cu acordul părinților elevului și al celor doi profesori.
(3) În situația în care nu se ajunge la un acord comun între părinți și profesorii de specialitate, responsabilul de catedră și directorul unității de învățământ vor analiza toate argumentele părților și vor media situația creată. În cazul în care nu se ajunge la un consens al părților, decizia finală privind transferul revine Consiliului de administrație al unității de învățământ, acesta purtând răspunderea pentru decizia luată.
Art. 51.
Transferul elevilor de la clase ale învățământului de artă la clase ale învățământului de masă, se poate realiza în timpul anului școlar, în următoarele condiții: accidente, motive de ordin familial, probleme de sănătate.
Art. 52.
În situația eliberării prin transfer a unor locuri în învățământul de artă, unitatea de învățământ poate organiza selecție pe baza probelor specifice, menționate în prezentul regulament și în timpul anului școlar, pe locurile rămase libere, în limita cifrei de școlarizare și conform legislației în vigoare.
Art. 53.
În cazul în care elevii provin de la alte unități de învățământ de artă, cu același profil și aceeași specializare, selecția se va face la disciplina principală de studiu prin probe al căror conținut trebuie să fie la nivelul programei anului de studiu respectiv.
Art. 54.
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, de la o specializare la alta din cadrul profilului artistic (de exemplu: de la muzică la arte vizuale sau coregrafie; de la arte vizuale la muzică sau coregrafie; de la coregrafie la muzică sau arte vizuale), se realizează pe bază de examen, prin probe specifice de aptitudini, în limita cifrei de școlarizare aprobată, conform prevederilor legale.
Art. 55.
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, în cadrul unei specializări, de la o secție la alta (de exemplu: de la secția interpretare instrumentală la secția teoretică sau de la dans clasic la dans contemporan) se poate face prin examene de diferență, o singură dată, numai în cazul eliberării unui loc la secția respectivă.
Art. 56.
Elevii din învățământul primar și gimnazial de artă se pot transfera la cerere, în cadrul aceleiași unități de învățământ, de la un instrument la altul, numai după încheierea anului școlar. Transferul se poate realiza numai cu condiția ca elevul să obțină minim calificativul suficient, respectiv media 6,00 (șase), la toate disciplinele de specialitate, inclusiv la disciplina principală de studiu, atât la media notelor din timpul anului școlar, cât și la examenul de sfârșit de an.
Evaluarea rezultatelor învăţării
Se introduc noi verificări intermediare, inclusiv o evaluare parțială în decembrie-ianuarie, un examen final obligatoriu la toate disciplinele de specialitate și este specificată o nouă formula pentru media anuală.
Art. 39.
Evaluarea elevilor din unităţile de învăţământ cu program integrat și/sau suplimentar de artă la disciplinele de specialitate se face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, precum şi cu cele ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 40.
În cadrul învățământului preuniversitar de artă, la disciplina principală de specialitate, indiferent de specializare, se organizează următoarele sesiuni de evaluare:
a) o verificare parțială (în lunile decembrie-ianuarie);
b) un examen la sfârșit de an școlar. Excepție fac:
- elevii din clasa a XII-a, indiferent de specializare.
- elevii de la specializarea muzică, aflați în primul an de studiu al unui instrument muzical;
- elevii de la specializarea arte plastice, din clasa a V-a;
- elevii de la specializarea coregrafie, aflați în primul an de studiu;
- elevii din clasa a VIII-a, indiferent de specializare;
Art. 41.
(1)Pentru disciplina Teorie-solfegiu-dicteu, în perioada aprilie-mai se organizează o verificare a competențelor formate la toți elevii, indiferent dacă aceaștia sunt începători sau avansați, dacă au ca disciplină de specialitate principală Teorie-solfegiu-dicteu sau alte discipline principale de specialitate.
(2) În perioada aprilie-mai se organizează verificări, astfel:
a) specializarea muzică: pian complementar, instrument la alegere, instrument secundar, muzică de cameră și ansamblu;
b) specializarea arte vizuale și arhitectură: studiul formelor în culoare, studiul formelor în volum, studiul compoziției, elemente de perspectivă;
c) specializarea coregrafie: repertoriu individual; duet clasic, duet contemporan;
d) specializarea arta actorului: euritmie.
Consiliul artistic
Din Consiliul Artistic din care fac parte 7-12 membrii, directorul care este și profesor de specialitate, „cadre didactice de specialitate cu rezultate excepţionale recunoscute în activitatea de performanţă naţională şi internaţională, aleși prin vot secret în cadrul consiliului profesoral și profesorii dirijori ai ansamblurilor unității de învățământ”.
Rolul Consilului este să sprijine elevii capabili de performanță, să organizeze diferite activități cultural-artistice extrașcolare, recitaluri, spectacole, concerte, expoziții, în colaborare cu conducerea unității de învățământ și să aprobe participarea elevilor la spectacole.
Art. 57.
Consiliul artistic funcţionează în cadrul unităţilor cu învăţământ de artă, în baza unui statut, cu aprobarea consiliului de administraţie.
Art. 58.
(1) Consiliul artistic va fi alcătuit din 7 – 12 membri: directorul care este și profesor de specialitate, cadre didactice de specialitate cu rezultate excepţionale recunoscute în activitatea de performanţă naţională şi internaţională, aleși prin vot secret în cadrul consiliului profesoral și profesorii dirijori ai ansamblurilor unității de învățământ;
(2) Președintele consiliului artistic este directorul unității de învățământ. În cazul în care directorul nu este profesor de specialitate, președintele Consiliului artistic este ales prin vot secret în cadrul primei ședințe de organizare a Consiliului artistic;
Art. 59.
Consiliul artistic urmărește și îndrumă realizarea activității artistice de performanță la nivelul
unității de învățământ.
Art. 60.
Consiliul artistic are următoarele atribuții:
a) analizează rezultatele obținute de elevi la verificări și examene;
b) propune măsuri de îmbunătățire a activității artistice pentru ridicarea permanentă a standardului de performanță;
c) sprijină elevii capabili de performanțe prin asigurarea condițiilor de pregătire corespunzătoare pentru competiții;
d) sprijină alături de ceilalți factori de conducere din școală, activitatea artistică în public a elevilor prin diferite activități manageriale;
e) organizează diferite activități cultural-artistice extrașcolare, recitaluri, spectacole, concerte, expoziții, în colaborare cu conducerea unității de învățământ;
f) aprobă aparițiile elevilor în manifestări cultural-artistice publice, locale, regionale, naționale si internaționale.
Art. 61.
Constituirea consiliului artistic se face pe o perioadă de doi ani școlari.
Activitatea artistică a elevilor în spațiul public
Art. 62.
(1) Activitatea artistică în public este parte integrantă a pregătirii de specialitate, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, şi se realizează cu avizul consiliului artistic al unităţii de învăţământ.
(2) Programul de activități artistice are, în principal, următoarele scopuri:
- asigurarea unui cadru de exprimare culturală în cadrul comunității locale și în afara acesteia, cu promovarea valorilor și tradițiilor;
- asigurarea unui cadru de valorizare a competențelor de specialitate, formate la elevi, cu aprecierea și recunoașterea performanțelor acestora în public;
- cultivarea publicului local/membrilor comunității, din perspectiva criteriilor de apreciere a unor produse culturale de calitate;
- contribuția unității de învățământ la crearea programelor culturale ale comunității locale, cu anumită periodicitate, inclusiv cu propuneri proprii și parteneriate;
- atragerea de investiții și resurse pentru dezvoltarea învățământului de artă, cu sensibilizarea mediului economic local/național de a sprijini financiar/prin alte resurse formele de exprimare culturală.
Art. 63.
Activitatea artistică în public cuprinde, după caz:
a) audiţii de clasă, de catedră;
b) recitaluri individuale, de clasă, de catedră, tematice;
c) concerte;
d) concursuri naţionale şi internaţionale;
e) expoziţii personale, pe grupe, de clasă, tematice;
f) spectacole de teatru
g) spectacole de balet
h) alte activităţi cultural-artistice extraşcolare, la propunerea unității de învățământ, autorităţilor locale, agenţilor economici, factorilor interesaţi în promovarea activităţii unităţii şcolare
Art. 64.
- Directorii, consiliile de administrație, consiliile artistice, comitetele de părinți ale unităților de învățământ de artă, inspectoratele școlare, Ministerul Educației și Cercetării sprijină desfășurarea activităților cultural-artistice în public, atât în țară, cât și în străinătate.
Finanțarea şi baza materială
Art. 66.
Baza materială a unităţilor din învăţământul de artă este constituită din totalitatea spaţiilor,
dotărilor, echipamentelor şi a mijloacelor de învăţământ necesare desfăşurării procesului de
educaţie artistică a elevilor.
Art. 67.
Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ de artă beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii, săli de expoziţie, sau de acces la săli/spații corespunzătoare exprimării cultural-artistice ale altor unităţi de învăţământ/ale comunității locale/instituții publice de cultură, cu acordul conducerii acestora/reprezentanților comunității.
Art. 68.
Unităţile de învăţământ preuniversitar de artă pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
Art. 69.
Ministerul Educației și Cercetării colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane
juridice, respectiv cu persoane fizice, pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă integrat şi/sau suplimentar, a exprimării cultural-artistice la nivelul comunității și în afara acesteia, precum şi a competiţiilor artistice de nivel regional şi naţional.