Un nou program educațional care vizează schimbări în predarea matematicii în România este anunțat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Se numește Matematica Altfel și promovează o metodă bazată pe investigație, în care elevii sunt implicați în descoperirea conceptelor matematice prin rezolvarea de probleme și explorarea activă a noțiunilor care le-au fost predate.
Metoda propusă diferă de abordările tradiționale, centrate pe memorarea formulelor și aplicarea mecanică a acestora, potrivit organizatorilor. În schimb, accentul este pus pe aplicarea cunoștințelor în contexte practice și pe dezvoltarea gândirii critice, mai arată aceștia.
Elevii sunt încurajați să înțeleagă conceptele matematice și să le aplice în situații diverse, în loc să învețe reguli rigide fără legătură cu viața lor de zi cu zi, potrivit organizației.
Conform inițiatorilor programului, această abordare începe, de cele mai multe ori, cu o problemă concretă sau un experiment, elevii fiind puși în rolul de cercetători. „Calitatea investigațiilor elevilor este legată de calitatea propriilor întrebări, iar motivația de a găsi răspunsuri la propriile întrebări este una foarte puternică”, se arată pe site-ul CEAE.
Conform portalului proiectului, „de mulți ani, felul în care este predată matematica în România creează pentru o bună parte a elevilor goluri semnificative în înțelegerea acestei materii. La testele PISA din 2022, rata analfabetismului matematic ajunsese în România la 48,6%, în creștere de la 46,6%, în 2018. În țările OECD, nivelul mediu al analfabetismului matematic era în anul 2022 mult mai mic, de 31%. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani a fost înregistrată și o scădere a punctajului obținut de elevii români la această testare – dacă în 2012 scorul mediu la matematică a fost de 445 de puncte, în 2022 acesta a scăzut la 428 de puncte, țara noastră ajungând pe penultimul loc din UE.
De peste 10 ani, se discută în spațiul public despre problemele care țin atât de modul de predare a matematicii, cât și de felul în care sunt formulate subiectele la Evaluarea Națională și la Bacalaureat. Cu toate acestea, situația nu s-a îmbunătățit, ci dimpotrivă, după cum o arată evoluția rezultatelor la testările PISA. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că elevii sunt obligați de felul în care este organizat parcursul școlar în România să învețe la matematică, aceasta fiind una dintre cele două discipline de examen la Evaluarea Națională. Elevii dau Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a, iar vârsta la care trec prin acest tip de examinare este similară cu cea la care adolescenții dau testele PISA – 15 ani. Așadar, rezultatele slabe la matematică la PISA sunt obținute de copii în timpul sau ulterior procesului de pregătire pentru cel mai important examen din viața lor de până atunci.
Din păcate, până acum s-au făcut puține demersuri care să conducă la îmbunătățirea situației”.
Conform organizatorilor proiectului, una dintre cauzele pentru care s-a ajuns în această situație cu Matematica ar ține de „faptul că elevii sunt expuși unui stil abstract și formalizat de predare a matematicii încă din gimnaziu și uneori chiar din clasele primare. Astfel, mulți dintre ei ajung să se bazeze pe memorare și reproducere pentru a rezolva atât cerințele la clasă, cât și subiectele la examenele naționale. De multe ori, învățarea matematicii în România este orientată către însușirea unor algoritmi de rezolvare a unor probleme tip, în timp ce adevărata miză, aflată și la baza testărilor internaționale, este dezvoltarea capacității de a face raționamente și utilizarea lor pentru a găsi soluții la probleme nou apărute.
„În multe sisteme performante de educație, profesorii pleacă de la situații din viața de zi cu zi atunci când introduc la clasă un nou concept matematic. Astfel, ei reușesc să le stârnească elevilor curiozitatea, să apeleze la cunoașterea lor anterioară și să îi implice în toți pașii traseului către găsirea răspunsului la întrebarea cu care profesorul a început o lecție. Pe parcursul lecției, este util ca profesorii să le spună elevilor care sunt situațiile din viața reală în care pot fi utilizate respectivele instrumente/funcții, iar o parte semnificativă din exercițiile pe care le fac copiii să fie contextualizate. Testele PISA, de exemplu, măsoară gradul în care elevii pot utiliza conceptele/ funcțiile matematice în situații din viața reală”, mai arată cei de la CEAE.
De 13 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale derulează în România programe de pregătire pentru profesori bazate pe metode de predare-învățare inductive. În toată această perioadă, peste 3.500 de profesori au luat parte la programele de formare ale CEAE, învățarea prin investigație a devenit parte a programei școlare de fizică pentru gimnaziu, au apărut noi manuale care includ această abordare.
Programul anunțat, „Matematica Altfel”, este coordonat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale și a fost implementat până acum în mai multe școli. Acesta continuă o serie de inițiative similare derulate anterior în predarea fizicii și chimiei – „Fizica Altfel” și „Chimia Altfel”. El a fost realizat cu sprijinul unei finanțări ING Bank și implică sesiuni de formare pentru profesori, care să învețe cum să integreze metodele de predare bazate pe investigație în activitățile lor didactice.