Procentul mare al elevilor de liceu care nu stăpânesc cunoștințele de limba și literatura română la clasa a IX-a, relevat de studiul din proiectul ROSE, despre care Edupedu.ro a scris miercuri, „arată, de exemplu, modul în care uneori nu implementăm bine ideea de învățare remedială, nu corectăm bine lucrurile”, a declarat ministrul Educației și Cercetării joi seara, într-o emisiune la Antena 3. Acesta a spus că este „foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost, cu aceleași metode, probabil tot proaste, cu aceleași manuale, probabil tot proaste”.
David a explicat că în opinia sa, „dacă vrei să corectezi acel lucru, trebuie să faci altfel. Profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul”.
Reamintim că aproape 80% dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), testați la limba română, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect. Autorii acestuia susțin că asta înseamnă că stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază la limba română și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a. Într-un raport similar, după ce au fost testați la matematică, 91% din elevii de clasa a IX-a sunt în categoriile de risc crescut.
Declarațiile lui Daniel David:
„Să știți că rezultatul este similar și în zona matematicii. A fost și discuția respectivă. Dar pe mine nu mă surprinde. Hai să ne întoarcem la testele PISA. De câțiva ani ne tot plângem că zona de analfabetism funcțional, pe care îl vedem în testele PISA la diverse discipline, e în jur de 40, 40 și ceva la sută. Sigur că aici vorbești de un procent mai mare, dar atenție, că eu știu acel studiu și știu și ca psiholog, în sensul că sunt trei clase care au fost luate în calcul acolo. Și adevărul este că analfabetismul funcțional de la testele PISA s-ar suprapune numai pe două clase.
Deci cumva, dacă ar fi să traducem acel lucru în analfabetism funcțional, tot pe acolo este, spre 50%. Partea în plus, până la 78-80%, ține de faptul că au o performanță care este la limită, este la risc, dar nu că sunt în zona analfabetismului funcțional. Dar procentul este oricum mare, și asta arată, de exemplu, iarăși, modul în care uneori nu implementăm bine ideea de învățare remedială, nu corectăm bine lucrurile. Ca să vă dau un exemplu scurt, să nu intru în teorie și poate simplific un pic situația. Dacă ai un elev în clasa a IX-a care are anumite probleme la chimie, rămâne în urmă. Vezi că nu poate, pur și simplu, tendința noastră este ca profesorul care predă disciplina respectivă să mai rămână după ore cu elevul respectiv și să încerce să corecteze acel lucru, ceea ce este un demers foarte ciudat pentru mine, ca psiholog. Adică același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost, cu aceleași metode, probabil tot proaste, cu aceleași manuale, probabil tot proaste. O abordare corectă, iar acel test pe care l-ați menționat sugerează acest lucru, este să te uiți cauzal. Elevul din clasa a IX-a care are probleme la chimie are probleme la chimie deoarece are o deficiență în competențe care vine din clasa a VIII-a, poate din clasa a VII-a, iar acel studiu arată că uneori vine din clasa a V-a. Și atunci, dacă vrei să corectezi acel lucru, trebuie să faci altfel.
Profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul, care poate vine din clasa a V-a, a VI-a sau a VII-a. Am intrat un pic într-o chestie tehnică, am vrut să spun că testul acela este foarte important, fiindcă ne sugerează și faptul că învățarea remedială trebuie făcută altfel”.