Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, s-a exprimat împotriva examenelor de admitere la universitate bazate pe cunoștințe de specialitate, el apelând în două rânduri, săptămâna trecută, la flexibilizarea programelor din instituțiile de învățământ superior. La nivelul studiilor de licență„ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți. Nu-i voie să-i lași în afara educației, că după aceea alunecă în teorii conspiraționiste”, a spus el într-un interviu la Pro TV, pe 9 ianuarie.
O zi mai târziu, în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului, el a atins din nou tema flexibilizării programelor universitare, care să ajute universitățile să depășească „sistemul vechi moștenit” prin modelul românesc de adaptare a sistemului Bologna, sistem european care a introdus actuala structură a ciclurilor de învățământ de licență/master/doctorat.
- Declarațiile lui au venit după ce, într-un interviu acordat Edupedu.ro în momentul în care a fost numit ministru, Daniel David anunța o „mică reformă” în mediul academic, reformă care să „stimuleze impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional”.
În interviul acordat Pro TV, întrebat fiind dacă susține admiterea pe bază de examen sau „merge și cu dosarul” pentru admiterea la facultate, ministrul Educației a spus că el personal, nu ca ministru, este „împotriva examenelor din cunoștințe de specialitate, la nivel de licență”.
- „(…) Nu uitați că licența, odată cu reforma Bologna, s-a schimbat. Licența nu mai este specializare în domeniu. Licența este o introducere în cele mai multe domenii, exceptându-le pe cele vocaționale. E o introducere în domeniu, în care specializarea se va face la nivel de masterat și, mai departe, la nivel de doctorat. Pot fi de acord cu diverse testări, de exemplu, așa cum se face și în Statele Unite, pe scrisoare de intenție, eseu motivațional, ba chiar cu un test care vizează niște aptitudini analitice sintetice, mai ales în domenii legate de diverse științe, dar nu din conținut specific legat de materiile pe care le-ai făcut la liceu, fiindcă nu văd această practică în marile universități la care vrem să ne raportăm”, a spus el în interviul citat.
El a apreciat că „licența, în mod normal, acum este văzută cum era probabil liceul pe vremea bunicilor noștri. Noi avem foarte puțini, prea puțini oameni educați cu studii superioare, prin raportare la populația generală. Deci eu văd zona asta de licență ca o introducere în domeniu”.
De aceea, potrivit ministrului, „ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți.”
- Și a dat exemplul Universității Harvard: „Eu știu, (în universitățile din România – n.red.) sunt mulți care vin și spun: așa îi selectăm, așa a fost sistemul înainte, așa a funcționat bine, am avut studenți buni. Bun, eu întreb: dar la marile universități ale lumii, la Harvard, de exemplu, de ce nu avem același sistem?”
Același model a fost invocat de Daniel David și în conferința de presă de vineri, în care a invocat nevoia de diferențiere a misiunii universităților și de flexibilizare a programelor de studii, având tot obiectivele Bologna ca referință:
- „Deci, cred că în învățământul superior aceste lucruri sunt fundamentale: diferențierea misiunii universităților, flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi moștenit din anii ’90, cred, de fapt nu din anii ’90, mai degrabă de la Bologna, cred, în care noi condiționam ciclurile de studiu într-o universitate. Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă n-aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă n-avem masterat sau licență în domeniu. Când te uiți la Harvard sau la marile universități cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare. De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează calitatea, indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv.”
Amintim că participarea la studii superioare este o referință privind calitatea învățământului din țările europene, iar numărul absolvenților de studii universitare este un indicator-cheie privind Educația la nivelul UE. Așa cum se întâmplă cu mai toți indicatorii de acest fel, România ocupă ultimul loc în Europa, cu o rată de două ori mai mică față de media europeană – doar 22,5% dintre tinerii români de 24-34 de ani au absolvit studii superioare în 2023, potrivit Monitorului Educației și Formării 2024.
Declarațiile lui Daniel David la Pro TV:
„Moderator: La admiterea la facultate ați pleda mai degrabă pentru un examen de admitere? Sau merge și cu dosarul?
Daniel David: Acum, este un mit, fiindcă prezența dosarului implică deja o admitere. Adică în dosar tu poți să cer diverse criterii: nota la bacalaureat, portofoliu pe bază de activități de voluntariat ș.a.m.d. Adică faptul că nu dai un examen scris sau oral nu înseamnă că nu este o selecție. Dar vă spun sincer care este părerea mea, că nu vreau să mă ascund și nu vreau să pretind altceva decât cred.
Eu sunt împotriva – sigur, nu o să reglementez acest lucru, fiindcă trebuie discutat în sistem – dar eu, ca persoană, nu ca ministru, sunt împotriva examenelor din cunoștințe de specialitate, la nivel de licență, în specializările pe care le avem. Eu știu, sunt mulți care vin și spun: așa îi selectăm, așa a fost sistemul înainte, așa a funcționat bine, am avut studenți buni. Bun, eu întreb: dar la marile universități ale lumii, la Harvard, de exemplu, de ce nu avem același sistem? Adică totdeauna vrem să ne raportăm la marile universități ale lumii, dar când este vorba de a adopta un sistem care interferează cu lucrurile pe care noi le facem de ani de zile, spunem: sunt foarte bune, sunt repere, dar nu acolo. Deci nu cred în materii de specialitate, pentru că asta stimulează, apropo de ce discutam, și industria meditaților, în același timp, nu uitați că licența, odată cu reforma Bologna, s-a schimbat. Licența nu mai este specializare în domeniu. Licența este o introducere în cele mai multe domenii, exceptându-le pe cele vocaționale. E o introducere în domeniu, în care specializarea se va face la nivel de masterat și, mai departe, la nivel de doctorat. Pot fi de acord cu diverse testări, de exemplu, așa cum se face și în Statele Unite, pe scrisoare de intenție, eseu motivațional, ba chiar cu un test care vizează niște aptitudini analitice sintetice, mai ales în domenii legate de diverse științe, dar nu din conținut specific legat de materiile pe care le-ai făcut la liceu, fiindcă nu văd această practică în marile universități la care vrem să ne raportăm.
Moderator: De asta și potențialii studenții plătesc mult pentru școala paralelă.
Daniel David: Da. Și, mai mult, eu cred și aud pe foarte mulți profesori din zona universitară… Nu uitați, eu sunt ministru de 2 săptămâni, totuși, acum 2 săptămâni eram profesor, rector. Nu am fost niciodată de acord cu profesorii care se plângeau de studenții slabi pe care-i avem și că în urmă cu 20-30 de ani studenții erau mult mai buni, erau altfel. Lumea se schimbă. Educația trebuie văzută altfel. Licența, în mod normal, acum este văzută cum era probabil liceul pe vremea bunicilor noștri. Noi avem foarte puțini, prea puțini oameni educați cu studii superioare, prin raportare la populația generală. Deci eu văd zona asta de licență ca o introducere în domeniu. Ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți. Nu-i voie să-i lași în afara educației, că după aceea alunecă în teorii conspiraționiste, sunt sensibil la fake news. Tot noi ne plângem după aceea.
Îi aduci într-un astfel de sistem. Începi să fii tot mai selectiv pe parcursul acestor studii și începi să te ocupi de specialitate de la nivel de masterat și doctorat. Asta a fost ideea reformei Bologna. Noi, însă, n-am înțeles-o. Noi ce am făcut când a trebuit să implementăm Bologna? Eu, de exemplu, am făcut psihologie 5 ani. Atunci nu exista masterat, după licență mergeai la doctorat. Când s-a spus trebuie să reorganizăm pe Bologna, ce am făcut? Tot ce făceam în 5 ani, aproape tot, am pus în 3 ani. Or, ideea era că la licență să lași lucrurile mai larg, omul să se orienteze în domeniu, să vadă: chiar vrea să facă psihologie? Și, dacă vrea să facă psihologie, la masterat se se specializează. Așa funcționează sistemul în foarte multe țări care sunt performante educațional.”
Declarația lui Daniel David despre flexibilizarea programelor universitare – conferința de presă din 10 ianuarie:
„Daniel David: Cred că în învățământul superior aceste lucruri sunt fundamentale: diferențierea misiunii universităților, flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi moștenit din anii ’90, cred, de fapt nu din anii ’90, mai degrabă de la Bologna, cred, în care noi condiționam ciclurile de studiu într-o universitate. Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă n-aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă n-avem masterat sau licență în domeniu.
Când te uiți la Harvard sau la marile universități cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare. De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează calitatea, indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv. Dacă tu-i atingi fără a face și licență în domeniu respectiv, ar trebui să poți face acest lucru. De aceea, în străinătate, universitățile care se dezvoltă ca școli de tip graduate nu sunt toate școli focalizate pe licență. Deci, această flexibilitate este iarăși foarte, foarte importantă.”