„Consider că în programa de istorie se acordă prea puțin timp studierii despre regimul comunist din România și cred că se poate acorda mai mult timp pentru a aprofunda și a învăța toate aspectele”, a spus Alexia Mihon, elevă la Colegiul Național „Matei Basarab”, în cadrul lansării programei școlare pentru disciplina „Istoria comunismului în România”, eveniment organizat luni, 16 decembrie. Disciplina va fi obligatorie pentru elevii de clasa a XII-a și a XIII-a pentru învățământul seral, din anul școlar 2025-2026.
Alexia Mihon, elevă la Colegiul Național „Matei Basarab”, a spus că deși „tineretul de astăzi are o oarecare cunoștință și știe lucruri despre regimul comunist, este important să cunoaștem, să învățăm mai multe prin această materie”.
Prezentă la lansarea programei școlare pentru disciplina „Istoria comunismului în România”, eleva a mai spus că învățarea prin vizite la muzee și memoriale este una benefică și a povestit experiența sa.
„Învățarea prin vizite tematice este foarte importantă și are un impact foarte mare asupra noastră. Mă dau exemplu pe mine personal: în urma vizitei la Memorialul Închisoarea Pitești și în urma vizitei la Memorialul Victimelor Comunismului și a Rezistenței de la Sighet, s-a dezvoltat în mine o latură profund empatică și reflexivă și am început să conștientizez mai bine suferința celor care au trecut prin acele momente cumplite”, a spus eleva.
- În cadrul dezbaterii, Marian Preda, rectorul Universității din București a spus că „trebuie să avem un muzeu al regimurilor totalitare în centrul Capitalei, la clădirea de la balconul căreia dictatorul Ceaușescu a rostit ultimul mesaj. Tinerii să vină să vadă cum e să stai 24 de ore în apartamente la o temperatură de 15° și cu frigiderele goale” / E foarte important ca noul guvern să ia decizia cât mai curând”.
Redăm discursul integral al elevei de la Colegiul Național Matei Basarab din București
„Bună ziua, sunt Mihon Alexia de la Colegiul Național Matei Basarab și eu cred că tineretul de astăzi are o oarecare cunoștință și știe lucruri despre regimul comunist, dar cred că este important să cunoaștem, să învățăm mai multe prin această materie, care poate să fie obligatorie sau opțională, pentru a înțelege mai bine democrația în care trăim și ce s-ar întâmpla în lipsa ei. Studiul istoriei comunismului nu este doar despre trecut, ci este o lecție despre pericolele actuale și extremismul sau populismul, alte ideologii nocive pot apărea din nou, dacă noi nu le vom combate prin educație. Adolescenții de astăzi, printre care mă număr și eu, vor fi viitori liberi și cred că dacă noi nu avem o bază solidă și nu ne formăm valori sau o percepție clară despre valori precum libertate, dreptate socială sau responsabilitate civică nu ne vom putea face meseria de cetățeni și nu ne vom putea implica activ.
S-a mai vorbit și despre dezinformare și eu cred că în rândul tinerilor este o dezinformare care poate să fie combătută, iar dezinformarea și regimurile totalitare sunt legate. Dezinformarea pavează calea către totalitarism, iar totalitarismul se folosește de dezinformare pentru a se menține la putere. Nu cred că una este mai rea decât cealaltă, dar împreună sunt extrem de periculoase. Iar dacă noi nu învățăm din trecut, nu avem cum să luptăm împotriva acestor regimuri totalitare.
Deseori cred că auzim mai ales ca tineri și cred că au un impact asupra noastră, cuvintele spuse și laudative despre regimul comunism, despre cât de bine a fost. Cred că putem să învățăm și să spunem că nu e adevărat și putem să le aducem aminte oamenilor care ne spun aceste vorbe că în acea perioadă se încălcau drepturi fundamentale ale omului, sa vorbim despre represiune și persecuțiile politice, să vorbim despre sărăcie, despre cozi și despre cartele, chiar dacă noi nu am trăit, noi am auzit și știm despre aceste lucruri. Să înțelegem că comunismul a afectat viața tuturor oamenilor și că are consecințe care se resimt și astăzi, după 35 de ani, pentru că această traumă colectivă a lăsat urme adânci, mentalitate a multor generații.
Și da, consider că în programa de istorie se acordă prea puțin timp studierii despre regimul comunist din România și cred că se poate acorda mai mult timp pentru a aprofunda și a învăța toate aspectele: pe ce ideologie se bazau comuniștii, cum au ajuns ei la putere, ce practici politice publice au practicat până la Revoluția din 1989. Și așa cum s-a zis și anterior, învățarea prin vizite tematice este foarte importantă și are un impact foarte mare asupra noastră. Mă dau exemplu pe mine personal: în urma vizitei la Memorialul Închisoarea Pitești și în urma vizitei la Memorialul Victimelor Comunismului și a Rezistenței de la Sighet, s-a dezvoltat în mine o latură profund empatică și reflexivă și am început să conștientizez mai bine suferința celor care au trecut prin acele momente cumplite.
Deci cred că cel mai bine este ca fiecare dintre noi care aflăm despre aceste tragedii este să păstrăm memoria vie a victimelor și este o responsabilitate colectivă pe care nu ar trebui să o neglijăm, atât din punct de vedere al instituțiilor: ministerului, al profesorilor, dar și al nostru al elevilor. Ar trebui să ne cunoaștem foarte bine trecutul și astfel încât să nu existe posibilitatea de a-l repeta. Iar în legătură cu ce ați spus despre faptul că elevii de clasa a XII-a poate că vor să se pregătească mai bine pentru examenul de Bacalaureat, consider că în urma acestei materii, elevii care devin apoi adulții vor intra în societate implicați ca cetățeni activi și vor știi să-și ia decizii informate și fără să fie ușor de influențat. Eu cred din acest din acest motiv este important să învățăm”.
Informații de context
Luciana Jinga, cercetător Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, prezentă la lansarea programei școlare pentru disciplina obligatorie „Istoria comunismului din România” a tras un semnal de alarmă: „Elevi de liceu mi-au spus că nu au învățat Istorie la clasa a VIII-a pentru că s-au pregătit pentru Evaluarea Națională, la română și matematică. Ar trebui să vedem ce se întâmplă cu disciplina „Istorie” și cum reformulăm examenele”, a spus Luciana Jinga.
Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a spus pentru Edupedu.ro că în lumina actualei conjuncturi (n. red. legată de situația politică creată după alegerile prezidențiale și parlamentare, când partidele extremiste au câștigat teren) ar trebui „o rediscutare a programelor de istorie”.
El a făcut referire și la planurile cadru pentru liceu, amânate de nenumărate ori de Minister în ultimii ani, deși ar trebui să intre în vigoare anul școlar următor, 2025-2026, dar nici măcar nu au fost făcute publice pentru a fi consultate.
Între timp, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă că elaborează o strategie de educaţie antitotalitară, ce urmează a fi finalizată la jumătatea lunii ianuarie 2025, prin care va propune predarea istoriei totalitarismului la școală. Nu se precizează de la ce clase, dar institutul susține că a început deja să redacteze o strategie amplă.
„Programul va trata problema predării istoriei totalitarismului în învăţământul românesc, axându-se atât pe consolidarea competenţelor critice în rândul elevilor, cât şi pentru formarea unui corp de profesori şi specialişti care să aplice nemijlocit măsurile concrete. O dimensiune importantă a acestui segment va fi dedicată dezinformării şi propagandei, ale căror efecte trebuie combătute din stadiile formative timpurii”, scrie IICMER în comunicatului de presă.
Amintim, în noaptea de după primul tur al alegerilor prezidențiale în care s-a clasat pe primul loc pe Călin Georgescu, candidat cu discurs pro-rus și neolegionar, „legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online.