Lucrarea de licență „reprezintă un act de creație științifică adecvat nivelului studiilor absolvite. Dar acest act îl considerăm necesar pentru formarea unui specialist, pentru formarea unui absolvent de studii universitare” – așa a susținut luni Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației, proiectul de ordin prin care se urmărește reintroducerea, după circa un deceniu, a obligativității susținerii lucrării de licență în universități. Când va fi aplicată măsura depinde de momentul adoptării ordinului de ministru aflat acum în dezbatere, a arătat oficialul.
Ministerul a pus în consultare, la începutul acestei luni, un proiect de ordin privind modificarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a examenelor de absolvire, licență/diplomă și disertație, principala modificare fiind restabilirea obligativității atât pentru lucrarea de licență, cât și pentru examenul de licență, după circa un deceniu în care universitățile puteau decide pe cont propriu dacă susțin ambele sau doar una dintre aceste evaluări – Edupedu.ro a scris pe larg despre subiect în acel moment.
- Când a pus în dezbatere proiectul, Ministerul nu a oferit o argumentație. Întrebat în legătură cu acest lucru, secretarul de stat Gigel Paraschiv nu a știut să precizeze de ce nu a fost publicat și un referat de aprobare împreună cu proiectul de ordin, așa cum prevede legislația privind transparența decizională. El a oferit, însă, verbal o fundamentare a propunerii de ordin.
Potrivit lui Gigel Paraschiv, „acest examen de finalizare a studiilor a devenit un examen aproape banal, scuzați-mi exprimarea, în sensul în care era un examen de tip grilă, în cele mai multe cazuri, prin care erau testate unele cunoștințe generale, de cele mai multe ori nu mult diferite de cunoștințele care erau testate în timpul studiilor universitare. Am avut în vedere faptul că elaborarea și susținerea publică a unei lucrări de absolvire reprezintă o activitate mult mai complexă, prin care absolventul să coreleze noțiunile învățate și să încerce să aplice practic ceea ce a învățat”.
El a spus ARACIS recomandă susținerea lucrărilor de licență. Și a arătat că, după ce unele facultăți au renunțat punctual la lucrarea de licență, propunerea de modificare a metodologiei „a apărut ca urmare a unei întrebări-solicitări venite din partea unei universități comprehensive, destul de mare universitatea, legată de ce s-ar întâmpla dacă ar renunța în totalitate la acest examen, la această lucrare de finalizare a studiilor”.
GIgel Paraschiv a făcut trimitere directă la facultățile de drept, arătând că renunțarea la lucrarea de licență a fost inițiată de acestea. Și a respins afirmațiile unei reprezentante a studenților de la Drept, care au cerut păstrarea opțiunii pentru una sau două probe ale examenului de absolvire – evaluarea cunoștințelor și lucrarea de absolvire. Secretarul de stat a respins acuzația acestora că s-ar încălca autonomia universitară.
- Vezi la finalul articolului propuneri de modificare a ordinului de ministru, înaintate de Federația Asociațiilor Studenților în Drept din România (FASDR).
Întrebat dacă schimbarea se va aplica începând cu studenții aflați acum în ultimul an al studiilor de licență, Gigel Paraschiv a arătat că acest lucru depinde de momentul adoptării ordinului:
- „Legea prevede că orice modificare trebuie adusă la cunoștință cu șase luni înainte de termenul la care trebuie să se întâmple lucru, respectiv. Suntem încă în termen. În proiectul de ordin nu este precizat că metodologia va intra în vigoare începând cu anul universitar spre exemplu 2025-2026. Automat se subînțelege că va intra în vigoare de la momentul publicării în Monitorul Oficial. După dezbaterea de astăzi o să mai analizăm la nivelul ministerului și să vedem dacă rămânem la momentul 2025 sau va apare un articol în care să se spună că va intra în vigoare începând cu data…”
Explicațiile oferite de Gigel Paraschiv pentru propunerea de modificare a Metodologiei, pe larg:
„Începem cu ordinul privind metodologia-cadru de organizare și desfășurare a examenului de absolvire. Așa cum spune titlul, este o metodologie-cadru. Am avut o metodologie-cadru aprobată în 2016, în baza Legii 1. După data de 5 septembrie 2023, când au fost promulgate legile educației naționale, mă refer în special la Legea învățământului superior, Legea 199, ministerul a elaborat mare parte din actele normative subsecvente, iar în ianuarie 2024 a fost elaborat ordinul de ministru care a modificat ordinul din 2016. În baza acestei metodologii-cadru aprobate prin ordin de ministru, fiecare universitate are obligația de a-și aproba propria metodologie de finalizare a studiilor.
Propria metodologie este dezbătută în cadrul comunității academice, este analizată în cadrul consiliului de administrație, după care este supusă aprobării senatului universitar și, după adoptare, acea metodologie devine, cu ghilimelele de rigoare, „legea” după care se derulează examenele de finalizare. În ianuarie am avut în ordinul prin care am aprobat metodologia-cadru, la Articolul 13, prevăzut că examenul de finalizare constă în una sau două probe, lăsând la latitudinea universități să stabilească care vor fi aceste probe. Când încă mai erau în vigoare prevederile ordinului din 2016, am avut câteva programe de studii din cadrul unor universități la care s-a luat decizia să se renunțe la lucrarea de licență, la lucrarea de finalizare a studiilor.
Discutăm despre lucrarea de licență. Aici au fost situațiile în care s-a renunțat. Încet-încet, din momentul în care Ministerul Educației, dar cu atât mai mult Legea 199 au prevăzut ca și obligativitate pentru instituțiile de învățământ superior de a face o analiză în ceea ce privește similitudinea, am sesizat că universitățile încep să renunțe la această lucrare de licență. Prin proiectul de ordin pe care noi l-am supus dezbaterii publice, nu facem nimic altceva decât să modificăm acest articol 13 – se mai regăsește și la articolul 24 această chestiune – din următoarele considerente: am constatat, așa cum spuneam, că acest examen de finalizare a studiilor a devenit un examen aproape banal, scuzați-mi exprimarea, în sensul în care era un examen de tip grilă, în cele mai multe cazuri, prin care erau testate unele cunoștințe generale, de cele mai multe ori nu mult diferite de cunoștințele care erau testate în timpul studiilor universitare. Am avut în vedere faptul că elaborarea și susținerea publică a unei lucrări de absolvire reprezintă o activitate mult mai complexă, prin care absolventul să coreleze noțiunile învățate și să încerce să aplice practic ceea ce a învățat.
Spuneam că legea prevede că această lucrare trebuie să fie originală, să fie a absolventului, testarea similitudinii fiind obligatorie. Deci credem noi că această lucrare reprezintă un act de creație științifică adecvat nivelului studiilor absolvite. Dar acest act îl considerăm necesar pentru formarea unui specialist, pentru formarea unui absolvent de studii universitare. Validarea acumulărilor de cunoștințe este necesară și utilă doar împreună cu verificarea practică a competențelor dobândite de către absolvent. Am analizat și standardele ARACIS pe această temă și am constatat că pe toate domeniile, pe toate comisiile, în standardele ARACIS, există precizări clare privind examenul de licență. Ba chiar sunt făcute și recomandări și aș lua spre exemplificare examenul de finalizare pentru Comisia 3 – științe juridice, unde ARACIS, printre altele, recomandă includerea, în tematica probei de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate, de discipline cum ar fi drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal. ARACIS, în standardele pe care le-a adoptat, recomandă existența acestei lucrări de finalizare a studiilor.
Înainte de a intra și de a da a vă da cuvântul, trebuie să vă mai spun două lucruri. Unul este legat de faptul că această modificare a apărut ca urmare a unei întrebări-solicitări venite din partea unei universități comprehensive, destul de mare universitatea, legată de ce s-ar întâmpla dacă ar renunța în totalitate la acest examen, la această lucrare de finalizare a studiilor. O universitate comprehensivă, are aproape toate domeniile în care se studiază în România. cu o singură excepție, nu are medicină. În rest, toate domeniile se regăsesc la această universitate.
A 2-a chestiune pe care vreau să o punctez este legată de multele solicitări pe care le-am primit de la viitori absolvenți in domeniul științelor inginerești, care ne cer să nu adoptăm acest ordin aceste modificări pentru că au înțeles dânșii din parcurgerea draftului de ordin că urmează ca în vară, în vara anului viitor, să susțină un examen scris legat de verificarea cunoștințelor. Proba aceasta exista și până acum. Exista proba de verificare a cunoștințelor exista și în metodologia cadrul adoptată în 2016, exista și în metodologia adoptată în ianuarie 2024. Fiecare universitate își stabila modalitatea prin care verifica cunoștințele absolvenților. Pentru ingineri, cunoștințele erau verificate în momentul în care absolventul, viitorul inginer își susținea lucrarea de licență pe care a elaborat-o sub forma unui examen oral. Erau adresate întrebări de cultură tehnică generală de cele mai multe ori, absolventul dădea răspunsuri și, în funcție de răspunsurile pe care le dădea, membrii comisiei îl notau pe acesta la final primind două note, o notă legată de cunoștințele pe care le-a acumulat și o notă pentru elaborarea și susținerea publică a lucrării realizate.”