Ministrul Sănătății a evitat un răspuns clar privind educația pentru sănătate, dacă trebuie să fie materie obligatorie, și nu opțională, cum e în prezent. Alexandru Rafila a spus că trebuie să existe o curriculă și număr de ore pentru fiecare (n. red. nivel de învățământ): „Nu trebuie să fie în fiecare săptămână, trebuie să vedem un număr de ore care să fie alocat, să nu încarce prea mult nici programa de învățământ”. Discuția privind introducerea materiei educația pentru sănătate între cele două ministere – Educație și Sănătate – durează de peste 2 ani.
- În septembrie anul trecut, ministrul Sănătății făcea un apel public către Ligia Deca să introducă educația pentru sănătate în școli, spunând că Ministerul Sănătății a pregătit curricula. Edupedu.ro a solicitat instituției curricula imediat după declarația ministrului însă nu am primit un răspuns oficial. Când îl vom primi îl vom publica.
Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, întrebat dacă Educația pentru sănătate va fi materie obligatorie așa cum prevede acum legea Educației, a evitat un răspuns clar:
„Fără educația pentru sănătate toate celelalte tipuri de educație și de învățare pe care le fac oamenii, în general, din punctul meu de vedere, nu sunt la fel de eficiente, pentru că un om sănătos este un om care poate să se integreze social așa cum trebuie, poate să aibă o performanță bună la locul de muncă și cred că toți ne dorim ca să avem niște copii care să cunoască foarte bine cum se poate preveni o boală sau cum poți să previi un comportament care le pune sănătatea și chiar viața la risc. Opinia mea este că trebuie să identificăm în mod clar o curriculă și număr de ore pentru fiecare. Nu trebuie să fie în fiecare săptămână, trebuie să vedem un număr de ore care să fie alocat, să nu încarce prea mult nici programa de învățământ”.
Rafila a mai spus că a avut deja o primă discuție cu ministrul Educației, Daniel David și că urmează o nouă întâlnire la care să participe și Organizația Salvați Copiii.
- Imediat după audierea din Parlament, pe 23 decembrie, înainte să fie numit ministru, Daniel David spunea că „se teme de lucrurile obligatorii în școli, sunt prea multe lucruri obligatorii”. Întrebat în legătură cu educația pentru sănătate ca materie obligatorie, el a spus că „nu vreau să fac promisiuni din start că va fi obligatorie, că după aceea, repet, tot noi ne vom plânge că avem prea multă materie”.
Între timp, legea Educației prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele, dar nu se precizează pentru ce vârste și nivel de învățământ. Fostul ministru al Educației Ligia Deca a declarat în octombrie 2023 că sub 10% dintre elevii din România fac opționalul Educație pentru sănătate. Un motiv invocat de școli e că nu sunt specialiști care să poată să predea această disciplină.
După un an și jumătate, în conferința de joi, 9 ianuarie 2025, Alexandru Rafila a adus din nou în discuție acest aspect: cine să predea această materie elevilor.
Declarația integrală a ministrului sănătății pe acest subiect
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Am vorbit deja cu actualul ministru, (n. red al Educației) a rămas să avem o discuție tehnică, la care o să invit și o organizație neguvernamentală cu foarte multă experiență în domeniu, organizația Salvați Copiii. Împreună am căzut de acord asupra unor materiale care pot fi utilizate în predare. Cred că problema e importantă. Sigur, domnul ministru rămâne să reflecteze și să găsim împreună o soluția cea mai bună, cine să predea această materie. Cred că e un lucru foarte important. Am auzit tot felul de opinii. Eu vă spun că soluția trebuie să se bazeze pe realitate, nu pe lucruri pe care le dorim.
Unii spuneau medicii școlari. Noi avem 1000 de medici școlari la 7-8 mii de școli, deci e clar că o mie de medici nu pot să predea educație pentru sănătate la 7000 sau 8000 de școli. Trebuie să găsim o soluție: ori în rândul cadrelor didactice actuale care ar putea să facă cursuri de pregătire ca să poată să predea această materie, ori, o altă soluție pe care am identificat-o ar fi, după discuții cu președintele Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, asistenții medicali, care sunt mult mai numeroși decât sunt medicii și care ar putea să lucreze în școli. Ei ar putea să facă și aceste cursuri de educație pentru sănătate, care nu trebuie să fie neapărat exhaustive, trebuie să fie adaptate vârstei, deci pentru fiecare vârstă, un anumit tip de informație, dar cred că este important mai ales la școala primară și la gimnaziu, pentru că nu ne referim doar la măsurile, dacă vreți, preventive – generale.
Discutăm și de multe alte lucruri despre comportamentele igienice, discutăm despre modul de alimentație, despre activitatea fizică și nu în ultimul rând, aș preciza despre prevenirea consumului de droguri, pentru că dacă ne uităm la statisticile care există în momentul de față, de multe ori acest consum în rândul copiilor și adolescenților debutează între 12 și 14 ani. Și atunci e clar că educația care să informeze copiii și să le creeze un comportament preventiv e bine să înceapă anterior vârstei la care începe consumul.
Reporter: Rămâne discuția ca această materie să rămână opțională sau obligatorie?
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: Și aici e o problemă. Ea este opțională în momentul de față și practic e opțională și nu se face aproape deloc. În noua lege a educației este prevăzută ca o disciplină curiculară educația pentru sănătate, alături încă de vreo 10 alte tipuri de educație educație cetățenească, educație pentru circulația sigură, educație fiscală, educație civică, tot felul de forme de educație. Sunt de acord. N-am niciun fel de problemă cu chestiunea asta, dar trebuie să existe în mod clar definit un număr de ore care să fie alocat Educație pentru sănătate. Fără educația pentru sănătate toate celelalte tipuri de educație și de învățare pe care le fac oamenii, în general, din punctul meu de vedere, nu sunt la fel de eficiente, pentru că un om sănătos este un om care poate să se integreze social așa cum trebuie, poate să aibă o performanță bună la locul de muncă și cred că toți ne dorim ca să avem niște copii care să cunoască foarte bine cum se poate preveni o boală sau cum poți să previi un comportament care le pune sănătatea și chiar viața la risc. Opinia mea este că trebuie să identificăm în mod clar o curriculă și număr de ore pentru fiecare. Nu trebuie să fie în fiecare săptămână, trebuie să vedem un număr de ore care să fie alocat, să nu încarce prea mult nici programa de învățământ, dar cred că se tot discută despre încărcare programei de învățământ. Probabil că acolo și nu este rolul nostru să facem acest lucru, trebuie evaluate toate disciplinele care sunt făcute în diversele etape de învățământ, pentru că prioritizarea materiilor, dacă vreți și a nevoii de cunoaștere cred că trebuie să aibă în atenție și sănătatea și prevenirea bolilor, care poate să fie o un lucru esențial pentru dezvoltarea unui copil sau unui tânăr”.
Informații de context
Discuția privind disciplina Educație pentru sănătate ca materie obligatorie este una ce durează de mai mulți ani. În august 2023, același ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, spunea că un termen „rezonabil” pentru introducerea acestei materii este de un an, adică 2024. Lucru care încă nu s-a întâmplat.
Mai mult, între timp, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.
Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”
În septembrie anul trecut, ministrul Sănătății făcea un apel public către Ligia Deca să introducă educația pentru sănătate în școli, spunând că Ministerul Sănătății a pregătit curricula. Edupedu.ro a solicitat instituției curricula imediat după declarația ministrului însă nu am primit un răspuns oficial. Când îl vom primi îl vom publica.
În octombrie 2023, ministrul Rafila spunea că disciplina ‘Educaţie pentru sănătate’ va fi predată, într-un an, de profesori de biologie şi de diriginţi care vor fi pregătiţi în acest sens. În prezent, disciplina este opțională, doar 5% dintre părinţi îşi trimit copiii la acest opțional. Alexandru Rafila a precizat atunci că a semnat un protocol cu Patriarhia Română care sprijină aceste demersuri ale Ministerului Sănătăţii, conform Agerpres.
În luna mai 2023, după ce un proiect de lege care viza cursuri de prim ajutor în școli a primit vot negativ în Senat, PSD a precizat că aceste cursuri de prim ajutor trebuie introduse în programa şcolară, aşa cum se întâmpla în trecut, potrivit G4Media.ro.