Profesorul de Științe Economice de la Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii „Victor Slăvescu” din Ploieşti, Liviu Drăghici, a povestit, într-o postare pe Facebook, cum le-a explicat elevilor la școală despre doctrinele și ideologiile politice, raportate la activitatea economică. Profesorul a oferit exemple interactive ușor de înțeles ca să ilustreze principiile de bază ale ideologiilor. De asemenea, el a folosit exemple din sport ca să explice conceptul de „lovitură de stat”.
- Liviu Drăghici a lucrat opt ani într-o corporație înainte de a deveni profesor, în 2016. A studiat în paralel Management și Pedagogie, la Universitatea Petrol – Gaze din Ploiești, urmând apoi un masterat în Management și unul în Consiliere Școlară și Dezvoltarea Carierei. Deține o cafenea-bibliotecă și e cofondator al Asociației Ai Carte. În 2021 a fost desemnat profesor MERITO la gala pentru inovație în educație.
Profesorul a început explicația despre regimurile politice spunându-le elevilor să aducă pixurile pe catedră. Prin gesturi simbolice, cum ar fi redistribuirea pixurilor și acordarea de privilegii unor elevi pe baza culorii ochilor, profesorul a ilustrat acțiuni și principii ale regimurilor autoritare.
Pentru a face totul mai clar, profesorul Liviu Drăghici a desenat o linie pe tablă, de-a lungul căreia a plasat doctrinelor politice de la extrema stângă la extrema dreaptă: comunismul, socialismul, social democrația, liberalismul clasic, conservatorismul, naționalismul, libertarianismul și fascismul.
De asemenea, profesorul a folosit exemple din box, sport practicat de unul dintre elevii săi, ca să explice conceptul de „lovitură de stat”:
„– Vreau sa va imaginați că ar avea loc un meci de box între mine și colegul vostru. Dar doar ne imaginăm.
Au izbucnit în râs iar colegul a zâmbit ștrengărește. Probabil în imaginația lui îmi cărase deja câțiva pumni.
– Cine credeți că va câștiga?
– Colegul, clar, au răspuns ei în cor.
– Și cu toate astea, după o luptă strânsă, cu arbitri și observatori profesioniști îl înving la puncte.
– Haideți, domnu’, că n-are cum. Nu vă uitați cât e pe lângă dumneavoastră?
– Așa zice și el și solicită o rejudecare. Arbitri revăd meciul, analizează toate loviturile și ajung la aceeași concluzie. Scorul e corect iar învingător sunt eu. Doar că la proba antidoping se dovedește că eu am consumat niște substanțe interzise care au rolul de a crește performanța. E normal să anulăm rezultatul?
– Absolut. Păi ați trișat.
– Cum am trișat? Am avut arbitri și observatori în ring care spun că am boxat corect.
– Da, dar înainte v-ați creat niște avantaje”, a fost dialogul dintre elevi și profesor.
Redăm integral postarea de pe Facebook în care profesorul Liviu Drăghici povestește cum le-a explicat elevilor la oră despre doctrinele și ideologiile politice:
„- Domn profesor azi e 9.
– Asa și? Ce e pe 9?
– Păi a trecut 8.
– Și ce se întâmplă?
– Păi ați promis acu’ două săptămâni că ne explicați cum e cu alegerile.
– Am promis că vă voi expune doctrinele politice prin raportare la activitatea economică. Toată lumea pixurile pe catedră. Și dacă aveți mai multe le aduceți pe toate.
– Domnu’ dar eu am dat o grămadă de bani pe pixurile astea.
– Nu contează. Începând de astăzi toată lumea va primi la ora de contabilitate câte un pix cu care sa scrie și la finalul orei mi-l aduceți înapoi.
În clasă s-a iscat rumoare dar s-au conformat. Am continuat:
– Mâna sus cine are ochii albaștri.
Au ridicat mâna 4 fete.
– Rămâneți cu mâna sus că vouă vă pun câte un 10 azi.
Am deschis catalogul dar le-am pus doar dată. Dar am ținut catalogul înclinat ca să nu poată vedea ei ce scriu. Rumoarea s-a transformat în revoltă. Am continuat:
– Iar celorlalți care nu aveți ochii albaștri, la următoarea notă vă iau câte două puncte.
– Pai nu aveți voie! Nu e corect! Au răbufnit câțiva.
– Cine crede că nu e corect sa iasă în față și îl ascult să vedem ce știe.
– Haideți domnu’ că o să ne întoarceți pe toate părțile și ne puneți 2.
– Mi se pare mie sau începem să ne înțelegem?
Majoritatea s-a calmat iar cei care nu erau de acord bombăneau fără să mă mai înfrunte. Am desenat linia din poză și le-am prezentat informațiile de mai jos:
Doctrinele și ideologiile politice au la bază pozițiile lor față de proprietatea privată, intervenția statului în economie, libertățile individuale și alte aspecte politice și sociale. Iată cum se plasează principalele ideologii pe spectrul extremă stangă-extremă dreaptă:
Extrema stângă:
1. Comunism:
Propune abolirea proprietății private și instaurarea proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Economia este planificată centralizat, iar egalitatea economică este obiectivul central.
Exemplu: Uniunea Sovietică, China maoistă.
Stânga:
2. Socialism:
Susține o economie mixtă cu un rol major al statului în distribuția resurselor și reducerea inegalităților sociale. Accent pe servicii publice gratuite (sănătate, educație).
Exemple: partidele social-democrate din Europa.
Centru-stânga:
3. Social-democrația:
Combină elemente de capitalism cu intervenția statului pentru a asigura justiția socială. Promovează programe sociale și redistribuirea bogăției prin impozite progresive.
Exemplu: Suedia, Norvegia.
Centru:
4. Liberalism clasic:
Pune accent pe libertățile individuale, drepturile omului și o economie de piață liberă. Rolul statului este minim, limitându-se la garantarea drepturilor și securității.
Exemplu: SUA în perioada fondării.
Centru-dreapta:
5. Conservatorism moderat:
Promovează tradițiile, valorile culturale și religioase, dar acceptă economia de piață și un stat limitat.
Exemplu: Partidul Conservator din Marea Britanie.
Dreapta:
6. Naționalism economic:
Accent pe protecționism economi0c, susținerea industriilor naționale și un stat mai puternic în controlul granițelor.
Exemplu: Mișcări populiste contemporane.
7. Libertarianism:
Promovează o libertate economică extremă, reducerea rolului statului aproape de zero, și un accent puternic pe drepturile individuale.
Exemplu: Partide libertariene din SUA.
Extrema dreaptă:
8. Fascism:
Susține un stat autoritar, naționalist, cu economie corporatistă controlată de stat și represiune politică.
Exemplu: Germania nazistă, Italia fascistă.
9. Ultranaționalism:
O variantă extremistă de naționalism, cu tendințe xenofobe, rasiste și intolerante.
Exemplu: Grupuri neofasciste contemporane.
Apoi am concluzionat:
– Prin exemplul cu pixurile am vrut sa ilustrez comunismul, iar prin exemplul cu ochii albaștri am exemplificat fascismul. Puteți sa va luați pixurile, iar colegelor voastre le-am pus doar dată. Ne socotim săptămâna viitoare și fiecare va primi atât cât merită.
– Se poate o întrebare?
– Sigur. Dar îți spun dinainte că nu folosim nume de partide sau de candidați. Nici eu nici voi.
– A fost lovitură de stat?
– Face cineva vreun sport la modul profesionist?
– Da. Eu fac box.
– Vino în față.
Chiar dacă eram mai greu ca el, îi ajungeam doar până la piept.
– Vreau sa va imaginați că ar avea loc un meci de box între mine și colegul vostru. Dar doar ne imaginăm.
Au izbucnit în râs iar colegul a zâmbit ștrengărește. Probabil în imaginația lui îmi cărase deja câțiva pumni.
– Cine credeți că va câștiga?
– Colegul clar, au răspuns ei în cor.
– Și cu toate astea, după o luptă strânsă, cu arbitri și observatori profesioniști îl înving la puncte.
– Haideți domnu’ că n-are cum. Nu vă uitați cât e pe lângă dumneavoastră?
– Așa zice și el și solicită o rejudecare. Arbitri revăd meciul, analizează toate loviturile și ajung la aceeași concluzie. Scorul e corect iar învingător sunt eu. Doar că la proba antidoping se dovedește că eu am consumat niște substanțe interzise care au rolul de a crește performanța. E normal să anulăm rezultatul?
– Absolut. Păi ați trișat.
– Cum am trișat? Am avut arbitri și observatori în ring care spun că am boxat corect.
– Da, dar înainte v-ați creat niște avantaje.
– Și atunci de ce m-ați mai lăsat să urc în ring? De ce nu m-ați oprit înainte de meci? Că au mai dat și oamenii banii degeaba pe bilete.
– Păi n-am știut.
– Perfect. Consider că am răspuns la întrebare.
P.S. Pentru cei care or să sară ca arși că fac politică în școală le dau o mână de ajutor. Atât Legea Educației Naționale cât și Codul de etică interzic propaganda și prozelitismul politic și religios în școli. Dar aici discutăm despre doctrine economice și politice la nivel general și fără a nominaliza candidați sau partide. Și e de datoria noastră ca profesori să informăm corect și obiectiv. Altfel, din curiozitate, elevii vor căuta răspunsuri în altă parte. Pe Tik Tok de exemplu”, este textul integral al postării.