Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că școala nu poate înlocui rolul părinților în prevenirea consumului de droguri în rândul adolescenților. Într-o intervenție la Antena 3, oficialul a declarat că, deși România are un consum sub media europeană, nivelul este totuși „prea mare pentru cât ar trebui să fie într-un sistem social așa cum îl are România”.
Ministrul a insistat că acțiunile trebuie să vizeze mai multe niveluri. În primul rând, autoritățile, în special Ministerul de Interne și Poliția locală, ar trebui să asigure un perimetru sigur în jurul școlilor, eliminând oportunitățile de acces la droguri. „Să nu vedem dealeri, să nu vedem oportunitatea de a accesa drogurile în jurul școlilor”, a punctat el. De asemenea, a remarcat că, deși Ministerul de Interne își face datoria, ar fi necesară o implicare mai mare și a Poliției locale.
În al doilea rând, ministrul a cerut o implicare sporită din partea profesorilor și personalului școlar, afirmând că există deja proceduri clare privind identificarea și gestionarea cazurilor de consum de droguri, însă acestea nu sunt implementate eficient. „Sentimentul meu este că, deși avem aceste proceduri, ele rămân uneori forme fără fond. Și aici mai avem de lucru”, a declarat David.
Un element anunțat de Ministerul Educației este un „buton roșu”, o soluție de urgență pentru raportarea cazurilor de consum, care permite inclusiv sesizări anonime. Măsura vine în sprijinul celor care ezită să vorbească despre astfel de cazuri de teama stigmatizării sau represaliilor.
Totodată, ministrul a atras atenția asupra lipsei centrelor de tratament și de prevenție a recăderilor, subliniind că România nu dispune de suficiente servicii bazate pe dovezi care să susțină consumatorii în recuperare. A făcut apel la dezvoltarea unor servicii specializate care să ofere sprijin real și sustenabil tinerilor afectați de această problemă.
Daniel David a transmis un mesaj clar părinților: „Autoritățile fac ce fac, dar nimeni nu poate înlocui educația dată acasă.” Ministrul a evidențiat importanța monitorizării comportamentului copiilor și a valorilor transmise de familie, subliniind că prevenția reală începe în mediul familial.
Redăm declarația integrală pe acest subiect:
„Consumul de droguri este la niveluri foarte ridicate, nu vreau să fac comparații. Deși stăm mai bine decât media sau alte țări europene, este prea mare pentru cât ar trebui să fie pentru un sistem social așa cum îl are România. Pornim de aici. Așa cum spuneam de la început, acțiunile ar trebui să fie la mai multe niveluri: Ministerul de Interne și autoritățile ar trebui să facă curățenie în jurul școlilor, să nu vedem dealeri, să nu vedem oportunitatea de a accesa drogurile. În cadrul școlilor trebuie să existe proceduri de management foarte clare, în care să fie implicați și profesorii, și diriginții, și colegii, ei între ei să semnaleze astfel de lucruri. Școala nu poate să țină locul părinților. Foarte important cum își monitorizează copiii, ce valori le transmit. Școala nu poate să fie părinte, ca să ne înțelegem. Iar după aceea, foarte important că toate astea sunt acțiuni de prevenție, foarte important ce facem cu cei care totuși ajung să consume droguri, ce servicii avem? (…) Nu avem servicii suficiente care să aibă proceduri bazate pe dovezi, care nu doar să trateze, că aici era o fază de tratament, ce facem cu cei care au fost tratați și recad în consum? Trebuie să avem centre, dincolo de centre de tratare.
Ministerul Educației și eu încerc să fac ce ține de mine. (…) Eu am observat că în foarte multe acțiuni și m-am uitat peste raportul specific, m-am uitat să văd, deși e public, se poate uita oricine dacă ne uităm peste raportul Ministerului de Interne. Vedem foarte multe acțiuni pentru a controla acest fenomen în jurul școlilor, dar aș vrea să văd și Poliția locală mai implicată dincolo de ce face Ministerul de Interne, care, repet, își face treaba.
Și profesorii, după mine, ar trebui să fie și mai implicați, fiindcă avem, de exemplu, proceduri foarte clare de management pentru astfel de cazuri. Cum identifici, cum ai suspiciuni, pe cine anunți, care sunt procedurile. Sentimentul meu este că, deși avem aceste proceduri încă ele nu sunt implementate, rămân uneori forme fără fond. Și aici mai avem de lucru.
Am avut o discuție săptămânile trecute, am introdus un buton roșu, un buton de urgență, astfel încât astfel de cazuri să fie, să poată să fie semnalate și analizate. Au fost aceste discuții, că nu vreau eu să fiu cel care pârăște, nu vreau eu să fiu cel care mă angajez să vorbesc despre colegul meu. Ei va fi și sesizarea anonimă. Dar, repet, dincolo de aceste lucruri trebuie să mergem la nivelul centrelor de tratament și după aceea centrelor de prevenție a re-căderilor. Acelea sunt la rândul lor foarte importante.
Iar cu părinții, mesajul meu este acesta: autoritățile fac cât fac, dar nimeni nu poate înlocui educația dată acasă, de părinți, pentru a preveni și controla consumul de droguri”.