Nevoia urgentă de consolidare a alfabetizării financiare în România și importanța unui cadru instituțional solid care să susțină acest efort, a fost apelul viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, la a treia ediție a Forumului Educației Financiare, pe 11 aprilie.
Într-un discurs amplu, viceguvernatorul a atras atenția asupra contextului economic actual, marcat de incertitudini interne și externe, accelerarea digitalizării, tensiuni comerciale internaționale și dezechilibre economice tot mai mari. A remarcat că doar o treime dintre românii adulți sunt considerați alfabetizați financiar, iar un procent similar dispune de competențe digitale de bază, în special în zonele rurale. În același timp, reducerea prezenței fizice a băncilor în teritoriu, accentuată de pandemie, adâncește decalajele în accesul populației la informații și servicii financiare.
Cosmin Marinescu a menționat că politicile publice trebuie să țină cont de echilibrul dintre inovație și accesibilitate, între digitalizare și incluziune, între oportunități și riscuri. A oferit exemplul IMM-urilor, unde investițiile în tehnologie nu sunt însoțite, de cele mai multe ori, de investiții proporționale în formarea angajaților. În opinia sa, calitatea politicilor economice depinde fundamental de nivelul de educație economică și financiară atât al decidenților, cât și al publicului.
Viceguvernatorul BNR a punctat că anul 2025 aduce provocări semnificative pentru România, mai ales în ceea ce privește consolidarea finanțelor publice, redresarea deficitului bugetar și corectarea dezechilibrelor externe. A insistat asupra necesității menținerii angajamentelor privind reformele economice și utilizarea fondurilor europene disponibile, dar și asupra disciplinei fiscale și sustenabilității financiare ca fundamente ale stabilității.
Un alt punct abordat a fost impactul geopolitic al noilor tensiuni comerciale, în special cele generate de noile tarife anunțate de Statele Unite, care pot afecta grav economia globală. În acest context, viceguvernatorul a ridicat întrebarea privind capacitatea de a recupera principiile economice de bază și libertatea comerțului, apelând la un atașament sincer față de educația economică.
„Tarifele anunțate recent de SUA au inflamat brusc economia mondială, iar răspunsul statelor partenere, probabil justificat, se prefigura a fi unul substanțial. În aceste condiții, ne întrebăm, raportat la principiile comerțului liber și ale diviziunii muncii, principii sedimentate și validate științific de-a lungul istoriei gândirii economice, oare cum putem recupera, dacă mai putem, bunul-simț economic sau libertatea comerțului în esență – premise indispensabile pentru business și prosperitate. Evident, răspunsul nu poate face abstracție de atașamentul onest al decidenților și al publicului față de educația economică”, a spus Marinescu.
Educația economică generală, din care derivă educația financiară, este, potrivit viceguvernatorului, cea mai sigură investiție într-o societate modernă. Înseamnă cetățeni informați, alegeri responsabile, antreprenoriat competitiv, politici publice solide. De aceea, a afirmat că autoritățile au un rol esențial, dar succesul este posibil doar prin colaborare strânsă cu mediul academic, antreprenorial și societatea civilă.
„Investiția în educația economică generală, din care derivă educația financiară, este cea mai sigură investiție din portofoliul de capital uman al unei națiuni. De aici începe construirea unei societăți responsabile și prospere, capabilă să înfrunte provocările în mod competitiv, cu echilibru și înțelepciune.
Educația economică și financiară înseamnă, întâi de toate, cetățeni bine informați, orientați către obiective realiste și alegeri responsabile, înseamnă antreprenoriat puternic și competitiv, bună guvernare și politici economice sănătoase.
În acest sens, rolul autorităților este unul major, însă succesul va fi asigurat doar printr-un efort participativ, prin parteneriate solide cu mediul academic și comunitatea antreprenorială”, a spus Marinescu.