Peste 2.300 de elevi de clasele a VIII-a și alți peste 2.500 de a XII-a, participanți la un studiu realizat de experți ai Ministerului Educației consideră că împărțirea anului școlar pe module aduce avantaje pentru pregătirea pentru examenele naționale, potrivit studiului „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” publicat pe 31 decembrie, fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Au fost chestionați și părinți care au precizat și motive. Cei care cred că reprezintă un avantaj aduc ca argumente faptul că „există un echilibru mai bun între perioadele de odihnă și cele de învățare”. Este de remarcat că aceleași argumente enunțate ca avantaje de unii părinți, au fost privite ca dezavantaje de către cei consideră că structura pe module nu aduce beneficii elevilor.
Peste 12.000 de elevi (adică 55% dintre cei chestionați) consideră că organizarea pe module îi avantajează în privința pregătirii pentru examenele naționale, iar aproximativ un sfert dintre aceștia declară că nu pot aprecia efectele acestei organizări asupra pregătirii lor.
„Pentru unii elevi de clasa a VII-a, de clasa a X-a sau de la școala profesională, aprecierea poate fi prematură la momentul colectării acestor date”, potrivit studiului. Aproximativ 18% dintre elevi consideră că nu îi avantajează împărțirea pe module a anului școlar pentru pregătirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat.
La chestionarul online au răspuns 22.946 de elevi, dintre care 12.293 sunt fete (53,6%) și 10.653 sunt băieți (46,4%). Mai mult de jumătate dintre participanți (53,2%) locuiesc în mediul rural, majoritatea (78,3% ) învață într-o unitate de învățământ din mediul urban, 35,5% dintre elevii respondenți urmează învățământul gimnazial, iar 64,5% sunt elevi în învățământul secundar superior. Structura pe clase de studiu a eșantionului este următoarea:
Împărțirea pe module este văzută cel mai mult ca un avantaj de către elevii din clasele a XII-a (63%) și elevii de clasa a VIII-a (60%), adică 2.392 de elevi de clasa a VIII-a și 2.512 elevi de clasa a XII.
Studiul nu intră în detalii privind motivele pentru care elevii consideră că a învăța în module este mai avantajos pentru ei din perspectiva pregătirii pentru examenele naționale.
„Acest avantaj proiectat/ sperat, este ușor relativizat de aprecierile elevilor de clasa a IX-a (cei care au avut experiența evaluării naționale anul anterior). Aceștia consideră în proporție de 55% că organizarea modulară constituie un avantaj din perspectiva examenelor, aproximativ unul din cinci elevi (21%) indicând dezacordul cu acest avantaj, iar unul din patru elevi neputând aprecia clar acest efect”, spun autorii studiului.
Un sfert dintre elevii investigați, în special dintre cei pentru care ar putea fi prematură această apreciere la momentul cercetării, consideră că nu pot aprecia în ce măsură
această organizare a anului școlar facilitează pregătirea pentru examenele naționale de sfârșit de ciclu gimnazial/ liceal.
Ce spun părinții despre impactul modulelor asupra impactului modulelor asupra examenelor naționale
Cei mai mulți dintre părinți (38%) nu pot aprecia măsura în care noua structură a anului școlar ar fi mai potrivită din perspectiva pregătirii elevilor pentru examenele naționale. Unul dintre motive este parțial explicat de structura eșantionului care include părinți ai elevilor de vârstă mai mică (clasa pregătitoare – clasa a VI). Aceștia nu pot aprecia deocamdată impactul pe care îl va avea structura anului școlar asupra pregătirii pentru examenele naționale.
Aproximativ 40% dintre părinții elevilor de clasa a XII-a și 37% dintre cei ai elevilor de clasa a VIII-a consideră mai potrivită organizarea modulară a anului școlar pentru pregătirea copiilor pentru examenele naționale, aprecierea acestora situându-se peste media de 34% înregistrată la nivelul întregului eșantion de părinți.
Motivele avute pe care părinții le-au avut în vedere când au răspuns cu DA la întrebarea dacă „este mai potrivită structura anului școlar pe module pentru pregătirea pentru Evaluarea Națională” (exprimate ca răspunsuri libere), conturează ideea că introducerea modulelor favorizează în anumite aspecte relația elevului cu școala.
Răspunsurile colectate au fost codificate și prelucrate sub forma procentelor care exprimă acoperirea unei categorii în ansamblul răspunsurilor primite. Dintre acestea, pot fi menționate următoarele aspecte:
- A crescut starea de bine a elevilor (au un program mai puțin încărcat; a crescut numărul de vacanțe și pauzele dintre semestre/ module; există un echilibru mai bun
între perioadele de odihnă și cele de învățare; s-a pus mai puternic accentul pe starea de bine a elevilor); - S-au creat premise pentru creșterea performanței în învățare (recuperarea informațiilor neînvățate la clasă, acasă; asigurarea unui timp suplimentar pentru studiu individual, pregătire școlară și meditații; concentrarea mai mult pe procesul de învățare și mai puțin pe mediile de finalul anului școlar);
- Modificările au avut un impact pozitiv asupra procesului de predare (a existat un mai bun management a timpului și o structurarea mai eficientă a materiei);
- Modificările au influențat pozitiv sistemul de evaluare și notare a performanțelor școlare (prin eliminarea tezelor și evaluări pe intervale mai scurte de timp);
- În general, responsabilizarea și motivarea elevilor a crescut.
Cei care au spus că structura pe module nu e potrivită pentru elevii care se pregătesc de examenele naționale (adică 22%) au enumerat și impactul negativ al introducerii modulelor asupra pregătirii pentru examenele naționale.
„Pentru cei care au răspuns „NU (este mai potrivită structura anului școlar pe module pentru
pregătirea pentru EN)”, argumentele (notate în răspunsuri libere) arată o anumită rezistență
la schimbarea organizării anului școlar și evidențiază aspecte care necesită ajustare/
ameliorare, în opinia părinților. Trebuie observat că aceleași argumente enunțate anterior, privite ca avantaje de către cei care au ales varianta „Da”, au fost privite ca dezavantaje de către cei care au ales varianta „Nu”. Principalele aspecte problematice notate de părinți sunt următoarele:
- Frecvența mare a vacanțelor pe parcursul anului școlar conduce la întreruperea
frecventă a ritmului de învățare; la aceasta se adaugă cele două săptămâni dedicate „Școlii Altfel” și „Săptămânii Verzi”, care îi scot pe elevi din ritmul constant de învățare și contribuie la uitarea mai frecventă a informațiilor învățate; - În privința performanței în învățare, ei consideră că au observat o scădere a nivelului de calitate în procesul de învățare; timpul de asimilare al materiei predate este prea scurt pe parcursul modulelor și elevii rămân în urmă cu materia la diverse discipline;
- În ceea ce privește predarea, respondenții consideră că volumul de informații predate este prea mare și necorelat cu timpul scurt în care elevii trebuie să asimileze materia;
- Numeroși respondenți s-au exprimat cu privire la evaluare, notare și comunicarea rezultatelor: ei consideră lipsa tezelor un aspect care afectează negativ învățarea, ca și neîncheierea mediilor după finalizarea fiecărui modul; stabilirea unui număr crescut de note la finalul anului școlar; notarea comasată pe ultima parte a fiecărui modul școlar; prea multe teste la final de modul; imposibilitatea îndreptării mediei dacă aceasta este una singură la final de an școlar; lipsa cunoașterii nivelului elevilor de către părinți pe parcursul anului școlar;
- În ansamblu, acești părinți au observat o scădere a motivației și interesului elevilor față de școală.
Context: Amintim, anul școlar 2022-2023 a fost primul an în care a fost schimbată semnificativ structura anului școlar, din semestre în module.
Rețeaua școlară în anul 2022-2023 cuprinde un total de 18.443 unități, dintre care 9.550 unități școlare vizate de studiu. Pentru acest studiu au fost luate în considerare unitățile de învățământ de masă din învățământul preuniversitar, mai puțin învățământul preșcolar,
învățământul special și învăţământul postliceal, problematica specifică a acestora necesitând o analiză separată. A rezultat o bază de selecţie de 9.264 unităţi.