Deputat, lider de grup parlamentar al USR, expert în domeniul Justiției, star media al USR cu mai multe apariții la anumite posturi tv decât însuși președintele partidului, candidat auto-propus la primăria Constanța, nume luat în calcul pentru funcția de ministru al justiției – iată doar câteva dintre atributele lui Stelian Ion. Adăugați la listă și calitatea de profitor al regimului Mazăre-Făgădău. În această calitate, lui i-a fost repartizat un apartament ANL și i s-a aprobat schimbul acestui apartament cu unul aflat în zonă mai bună (din Poarta 6, în Faleză Nord) sub semnătura lui Radu Mazăre, iar sub semnătura lui Decebal Făgădău i s-a vândut apartamentul din Faleză Nord, la un preț de 2-3 ori sub cel al pieței.
Punctaj dubios
Oficial, programul ANL viza construirea și atribuirea de apartamente noi către tineri. Neoficial, acesta a devenit rapid o modalitate prin care primarii în funcție își recompensau prietenii și clientela politică, sau prin care atribuiau locuințe de serviciu către angajații loiali.
Simpla trecere în revistă a criteriilor de acordare a locuințelor ANL elaborate de Primăria Constanța sub supravegherea lui Radu Mazăre scoate în evidență un melanj de criterii obiective (favorizarea cazurilor sociale, a persoanelor cu handicap) și criterii care să faciliteze acordarea cu dedicație a apartamentelor (de exemplu, un punctaj mai mare pentru persoanele cu venituri mari, angajate în „instituții publice de importanță națională și locală” – polițiști, magistrați, angajați ai primăriei etc.)
Cu ocazia triajului pentru atribuirea locuințelor ANL în anul 2005, Stelian Ion a ocupat o poziție în partea fruntașă a clasamentului, cu un total de 81 de puncte. Această clasare ridică multe semne de întrebare, în condițiile în care Stelian Ion, ca tânăr practicant al bănoasei meserii de avocat nu îndeplinea nici criteriile sociale, nici cele privind munca la instituții publice.
Din 81, doar 51 de puncte justificate
Din cele 81 de puncte primite de Stelian Ion pentru a se califica în poziția de locatar ANL, doar 51 sunt certe. Astfel, el era la data depunerii cererii chiriaș în Municipiul Constanța (10 puncte), necăsătorit (15 puncte), sănătos (0 puncte), cererea lui avea o vechime de maxim 1 an (1 punct), avea studii superioare (15 puncte), iar întrucât locul lui de muncă nu era la una din instituțiile favorizate, la acest capitol acumula doar 3 puncte.
Având în vedere că Stelian Ion era la momentul respectiv avocat, pe lista lui de clienți figurând Regia pentru Administrarea Domeniului Public și Privat a Primăriei Constanța (RAEDPP) am considerat că venitul său era peste salariul mediu, motiv pentru care i-am mai acontat 7 puncte. Această evaluare este destul de sigură, mai ales că la data respectivă salariul mediu brut era de 950 de lei, iar un avocat din oficiu câștiga 100-200 de lei pe proces, darămite un avocat cu tolba plină de contracte cu primăria…
În felul acesta, Stelian Ion ar fi totalizat – pe criterii obiective și situația lui reală de la momentul respectiv – maxim 51 de puncte.
Problema este că cu acest punctaj nu ar fi primit locuință ANL în veci. De altfel, ultima persoană de pe lista celor care au primit locuințe ANL în chirie în același an cu Stelian Ion era un angajat al primăriei care care întrunise 77 de puncte.
RAEDPP i-a luat banii, l-a însurat, i-a făcut un copil și i-a dat o boală gravă
Pentru a vedea cum a reușit Stelian Ion să ajungă la 81 de puncte și să pună mâna astfel pe apartamentul ANL, am făcut un exercițiu: I-am trecut în cont maximul de puncte pe care ar fi putut să le obțină – forțând la maxim regulile și realitatea.
Mai întâi am scos din calcul punctele pe care nu avea nicicum să le obțină: Stelian Ion nu a crescut într-o casă de copii abandonați și a devenit tată pentru a doua oară abia recent, deci nu i-am acordat puncte suplimentare la aceste capitole.
Apoi:
– am considerat că era chiriaș într-o chilie de mănăstire săpată în stâncă (suprafață totală sub 8 metri pătrați) și i-am mai adăugat 10 puncte.
– am considerat că era căsătorit (la momentul respectiv, nu era) și i-am mai dat 5 puncte.
– am considerat că avea un copil (la momentul respectiv nu avea niciunul) și i-am mai pus 2 puncte.
– am considerat că era grav bolnav și avea nevoie de însoțitor care să-l asiste non-stop (evident, nu era) motiv pentru care i-am acontat încă 10 puncte.
– am considerat că în ciuda faptului că era avocat și abonat la contracte cu primăria, venitul lui era sub 950 de lei pe lună – și i-am mai pus încă 3 puncte.
Forțând și maimuțărind astfel realitatea, am ajuns la un total de…. a naibii coincidență! …. 81 de puncte, adică exact punctajul pe care i l-a acordat RAEDPP la evaluarea pentru acordarea locuinței ANL !!!
Făgădău și Eugenia Ion la servă, Stelian Ion la primire
Punctajul-minune obținut de Stelian Ion nu e singura coincidență din această poveste minunată.
La momentul la care avocatul Ion a cerut și a primit locuință ANL, în cadrul RAEDPP lucra Eugenia Ion – mama sa – aceasta pensionându-se din instituție în 2018. Angajat cu vechime în cadrul instituției, Eugenia Ion era referent în cadrul departamentului juridic al RAEDPP.
O altă persoană cunoscută nouă, și care la vremea respectivă era membru în Consiliul de Administrație al RAEDPP, este Decebal Făgădău.
În aceeași componență, cu Eugenia Ion la RAEDPP și cu Decebal Făgădău de data aceasta în rolul de viceprimar cu atribuții de primar, lui Stelian Ion i-a fost aprobat în 2014 schimbul apartamentului ANL pe care îl primise în 2005, cu altul aproape identic, dar într-un cartier mai bun. Primăria și RAEDPP au avizat această procedură altfel extrem de complicată și de rar avizată de primărie și RAEDPP. Deși își permitea, Stelian Ion nu s-a grăbit să achiziționeze apartamentul ANL primit în cartierul Poarta 6. Odată ajuns, în urma schimbului, în cartierul Faleză Nord, abordarea sa se va schimba.
Stelian Ion, pe lista pilelor și a oamenilor de casă ai lui Mazăre
După ce i s-a avizat schimbul de locuințe și s-a văzut ajuns într-un cartier bun, pe țărmul mării, Stelian Ion a cerut să cumpere apartamentul în care stătea cu chirie. A plătit un an chirie pentru a îndeplini criteriul de eligibilitate pentru a cere cumpărarea apartamentului, apoi a înaintat cerere.
Sub bagheta lui Decebal Făgădău – mână dreaptă a lui Radu Mazăre, și, din 2016, primar cu drepturi depline al Municipiului Constanța, a fost aprobată vânzarea. Prețul cerut de primărie a fost unul „pentru prieteni” – 20.500 de euro. Asta în condițiile în care prețul pieței pentru apartamente de aceeași suprafață, în același cartier, trecea de 40.000 de euro. De altfel, un apartament în Faleză Nord de suprafață aproape identică cu cel al lui Stelian Ion și complet utilat, se vinde actualmente cu 60.000 de euro.
Potrivit lui Stelian Ion, „Prețul garsonierei pe care am cumpărat-o era stabilit prin hotărâre a guvernului, nu de către primar. Am cumpărat garsoniera cu respectarea strictă a legii.” Ce „uită” să spună Stelian Ion este că legea și hotărârea de guvern indică: „Valoarea de vânzare a locuinței se stabilește conform prevederilor Legii nr. 152/1998, de către autoritățile administrației publice locale„. Practic, primăria (autoritatea locală) poate jongla cu criteriile de stabilire a prețului locuințelor ANL, ca să iasă un preț mai mare sau mai mic, de obicei unul mai mic decât cel al pieței.
La Constanța, criteriile de vânzare și modul de calcul al prețului de vânzare al apartamentelor ANL sunt cuprinse într-un regulament votat cu entuziasm în 2011 de Consiliul Local, la propunerea lui Radu Mazăre. Tot prin Hotărâre de Consiliu Local, și tot la propunerea lui Radu Mazăre, pentru calcularea prețului „corect” și pentru desfășurarea procesului de vânzare a apartamentelor ANL este mandatată RAEDPP – la care lucra mama lui Stelian Ion.
În concluzie, Stelian Ion a beneficiat, alături de oamenii de casă ai lui Mazăre și Făgădău, de o modalitate de calcul viciată, ce a dus la un preț subevaluat grosolan. Iar acest preț a fost stabilit nu la București – cum sugera Stelian Ion – ci în clădirea primăriei din Bulevardul Tomis nr. 51.
Întorcându-ne la momentul în care RAEDPP i-a umflat artificial punctajul lui Stelian Ion pentru ca acestuia să îi fie repartizat un apartament ANL, nu ne putem abține să remarcăm compania selectă în care a intrat acesta: Pe lista celor cărora li s-a repartizat apartament ANL figurează zeci de angajați ai primăriei și ai RAEDPP, alături de procurori, judecători, lucrători ai ANAF, MApN, MAI și SRI, ai Arhiepiscopiei etc. Abia de la jumatea listei în jos – în secțiunea celor ne-eligibili pentru a primi apartament ANL – încep să apară persoane care nu au legătură cu firmele sau instituțiile cu legătură directă sau indirectă cu grupul Mazăre. Mulți din aceștia, cu familii mari și cu dosarele complete și depuse încă din 1993-1996, au fost declarați neeligibili și au rămas în continuare pe lista de așteptare…
Un articol de Răzvan PETRE