În vara anului 1836, lângă Mănăstirea Bogdana, pe moșia Gotinaș din actuala comună Ștefan cel Mare, județul Bacău, s-a făcut o descoperire remarcabilă. Lucrând la cariera de piatră, muncitorii au găsit într-o stâncă un mic vas antic din lut, înalt de aproximativ 15 cm și lat de 10 cm, plin cu monede de argint – 180 la număr.
Descoperirea a fost raportată egumenului mănăstirii, care, la rândul său, a informat autoritățile bisericești, propunând păstrarea tezaurului pentru constituirea unui Cabinet numismatic.
Detalii despre descoperire
Printre monedele găsite, una a atras atenția în mod special. Era un denar roman imperial, bine conservat, ce înfățișa pe avers bustul împăratului Traian, iar pe revers columna celebră a acestuia. Autorul raportului din revista „Albina Românească” (Iași, 13 ianuarie 1837) a reprodus schița monedei, alături de o reprezentare a vasului de lut în care fusese descoperit tezaurul. Aceasta este una dintre cele mai timpurii încercări de ilustrare a unui recipient antic asociat unei descoperiri monetare.
Profesorul Bucur Mitrea, în anii ’70, a readus în atenție această poveste în paginile unei reviste istorice, subliniind importanța descoperirii și încercând să ofere o interpretare modernă a datelor. Conform cercetărilor sale, tezaurul de la Bogdana poate fi atribuit unui grup de depozite monetare romane imperiale din secolele I-II d.Hr., având o semnificație istorică și arheologică deosebită.
Contextul Istoric
Localitatea Bogdana, parte a fostei moșii Gotinaș, este astăzi inclusă în comuna Ștefan cel Mare. Descoperirea, făcută în vara anului 1836, a fost una dintre primele relatări documentate despre un tezaur monetar roman imperial din Moldova. Denarii descoperiți erau realizați din argint, iar metalul și nominalul sunt confirmate de sursele contemporane.
Din păcate, structura cronologică a tezaurului rămâne necunoscută, lipsind detalii despre împărații reprezentați pe monede. Este posibil ca tezaurul să fi început cu monedele din timpul lui Augustus sau Tiberius și să se fi extins până la Traian sau Hadrian, reflectând perioadele de apogeu ale Imperiului Roman.
Importanța descoperirii
Tezaurul de la Bogdana reprezintă un fragment valoros din istoria regiunii. Ilustrarea vasului de lut în care au fost păstrate monedele constituie un exemplu rar de documentare vizuală din acea perioadă. Forma recipientului indică producția locală, posibil geto-dacă, sugerând o conexiune culturală și economică între locuitorii Moldovei și Imperiul Roman.
Soarta necunoscută a tezaurului
După publicarea în „Albina Românească” și reamintirea sa de către Bucur Mitrea, nu mai există alte informații despre acest tezaur. Este posibil ca monedele să fi fost pierdute, vândute sau dispersate în colecții particulare.