O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stârnit controverse în spațiul public și juridic. Statul român ar putea fi obligat să îi plătească 160.000 de euro unui fost polițist din Dărmănești, județul Bacău, după ce acesta a fost achitat în urma unei condamnări definitive pentru luare de mită.
Detalii despre caz:
Agentul de poliție, condamnat în 2021 la patru ani de închisoare, a fost filmat în timp ce primea 300 de lei de la un investigator sub acoperire. Incidentul a avut loc în timpul unui filtru organizat de colegii săi de la Rutieră, deși el lucra în cadrul departamentului de investigații criminale.
Fostul polițist a petrecut 281 de zile în detenție, atât în arest preventiv, cât și după pronunțarea sentinței definitive. Recursul în casație admis de Înalta Curte a stabilit că acesta nu putea fi condamnat pentru luare de mită, deoarece nu avea în atribuții sancționarea șoferilor.
Decizia instanței supreme:
Judecătorii au concluzionat că, deși agentul era implicat într-o misiune oficială și ar fi pretins mită, lipsa avizului pentru atribuții de poliție rutieră face ca fapta să nu fie prevăzută de legea penală. În consecință, acesta a fost achitat și eliberat din închisoare.
Reacții și controverse:
Decizia a generat dezbateri aprinse în rândul experților juridici și opiniei publice.
Avocatul Andrei Lazăr a comentat situația:
„E puțin absurd. Să sancționezi doar polițiștii rutieri implicați și să îl exonerezi pe colegul lor este o abordare neobișnuită. Până acum, practica judiciară a fost clară: orice funcționar public care primește mită este vinovat.”
Cazul a deschis discuții despre interpretarea legii în astfel de situații și posibilele lacune legislative.
Cererea de despăgubiri:
Fostul agent a dat în judecată Ministerul Finanțelor, cerând 160.000 de euro pentru daune morale și materiale. Acesta invocă o eroare judiciară, susținând că perioada de detenție i-a afectat ireparabil viața personală și profesională.
Procesul pentru acordarea despăgubirilor este încă în desfășurare, iar statul român riscă să plătească suma cerută, în cazul în care judecătorii îi vor da câștig de cauză.
Cazul ridică întrebări importante despre responsabilitatea statului în fața erorilor judiciare, dar și despre interpretarea legii în cazurile de corupție. Indiferent de verdict, decizia va rămâne un precedent cu implicații semnificative pentru sistemul judiciar și administrativ din România.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.