În 2001, Bacăul a cunoscut o inițiativă rară și, din păcate, ultimă din partea autorităților locale: reabilitarea fațadelor zecilor de blocuri din oraș. Pozele surprinse atunci reflectă un moment în care orașul a fost „îmbrăcat” în culori proaspete, în încercarea de a înfrumuseța spațiul urban și de a crea un aspect modern și atrăgător.
Renovare pe scară largă
Campania de văruire a blocurilor a fost orchestrată de Primăria Bacău și a vizat blocurile construite în perioada comunistă. Griul omniprezent al fațadelor, afectat de decenii de uzură și intemperii, a fost înlocuit cu tonuri vii de galben, portocaliu, verde și alb. Această diversitate de culori a adus o transformare vizibilă și binevenită pentru locuitorii orașului, contrastând puternic cu estetica monotonă a anilor anteriori.
Blocurile situate de-a lungul principalelor artere au fost prioritizate, pentru a crea o primă impresie pozitivă asupra celor care vizitau orașul. În imagini, se pot observa fațadele proaspăt zugrăvite ale blocurilor din zonele intens circulate, cu fațade în nuanțe contrastante de galben și alb, sau cele în tonuri de verde din alte părți ale orașului.
Ultima intervenție a autorităților
Această campanie din 2001 este considerată ultima dată când autoritățile locale s-au implicat într-un proiect de reabilitare extinsă a fațadelor blocurilor din Bacău. După acest moment, întreținerea fațadelor a rămas în sarcina asociațiilor de proprietari, multe dintre acestea confruntându-se cu dificultăți financiare sau administrative în a menține clădirile în stare bună.
Prin urmare, ceea ce s-a dorit a fi o revitalizare a orașului a rămas, în multe cazuri, un efort izolat. Culorile vibrante de atunci au început să se estompeze, iar unele blocuri au revenit la aspectul tern și neîngrijit, reflectând lipsa unei strategii pe termen lung.
Moștenirea unei inițiative efemere
Astăzi, privind imaginile din 2001, vedem nu doar un oraș mai colorat, ci și un simbol al unui moment de implicare și speranță. Deși inițiativa de reabilitare a blocurilor a fost primită cu entuziasm de locuitori, ea a rămas un exemplu singular, necontinuat în anii ce au urmat.
Bacăul așteaptă încă o strategie coerentă de reabilitare urbană, care să includă nu doar estetica fațadelor, ci și eficiența energetică și siguranța clădirilor. Însă imaginile din 2001 ne amintesc de un timp în care autoritățile și comunitatea păreau mai conectate, iar orașul avea, măcar pentru un moment, o altă față.