O criză diplomatică între Croația și Muntenegru a escaladat brusc, după ce autoritățile croate au interzis intrarea în țară a lui Andrija Mandić, președintele Parlamentului Muntenegru, Aleksa Bečić, premierul țării, și Milan Knežević, președintele Partidului Democrat. Decizia vine pe fondul unei recente rezoluții adoptate de Parlamentul Muntenegru cu privire la genocidul de la Jasenovac, care a stârnit controverse și tensiuni în regiune.
Istoricul tragediei de la Jasenovac
Pentru a înțelege pe deplin complexitatea și sensibilitatea acestei situații, este esențial să ne reamintim de evenimentele istorice tragice care au avut loc la Jasenovac. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, teritoriul actual al Croației a fost scena unor atrocități comise de regimul ustașilor din Statul Independent Croația (NDH), un stat marionetă susținut de naziști. Lagărul de concentrare Jasenovac a devenit sinonim cu brutalitatea extremă și epurarea etnică sistematică, în special împotriva sârbilor ortodocși.
Conform estimărilor istorice, peste 700.000 de prizonieri, majoritatea sârbi, au fost uciși în acest complex, care includea și un lagăr de concentrare destinat exclusiv copiilor – un caz unic și extrem de șocant în istoria umanității. Scenele devastatoare de la Jasenovac, unde mii de copii sârbi au fost torturați și uciși, rămân un capitol sumbru și traumatizant pentru mulți.
Rezoluția Muntenegru și reacția Croației
În mai, Parlamentul Muntenegru a adoptat o rezoluție prin care recunoaște atrocitățile de la Jasenovac drept genocid. Această acțiune a fost văzută de mulți ca un pas important în recunoașterea și condamnarea oficială a crimelor comise de ustași, similar cu recunoașterea genocidului de la Srebrenica de către Adunarea Generală a ONU, unde între 3.000 și 8.000 de musulmani bosniaci au fost uciși.
Cu toate acestea, rezoluția a stârnit imediat reacții puternice din partea oficialilor croați. Președintele Croației a catalogat-o drept „un act politic dăunător”, în timp ce premierul croat a declarat că aceasta „împarte țara și subminează relațiile dintre Zagreb și Podgorica”. Oficialii croați se tem că rezoluția ar putea afecta procesul de aderare a Muntenegrului la Uniunea Europeană.
Decizia de a declara oficialii muntenegreni non grata
Astăzi, tensiunile au ajuns la un nou nivel odată cu decizia Croației de a declara persona non grata pe Andrija Mandić, Milan Knežević și Aleksa Bečić. Ministerul Afacerilor Externe al Croației a justificat măsura prin faptul că cei trei oficiali au „abuzat de Croația în scopuri politice interne”. Declarația oficială a ministerului subliniază că „Croația sprijină integrarea europeană a Muntenegrului, dar se așteaptă ca Muntenegru să se comporte în conformitate cu valorile europene și în spiritul european”.
Întrebări privind valorile europene și recunoașterea istorică
Această situație ridică întrebări esențiale privind valorile europene și modul în care acestea sunt interpretate și aplicate. Pe măsură ce Croația insistă asupra comportamentului conform valorilor europene, unii se întreabă dacă ignorarea și ascunderea crimelor documentate împotriva umanității pot fi considerate parte din aceste valori. Recunoașterea oficială a genocidului și condamnarea fermă a atrocităților comise în trecut sunt văzute de mulți ca fundamentale pentru reconcilierea și construirea unui viitor european comun bazat pe adevăr și justiție.
În timp ce această dispută continuă să evolueze, rămâne de văzut cum va afecta relațiile dintre Croația și Muntenegru și ce impact va avea asupra integrării europene a Muntenegrului. Un lucru este cert: istoria tragică a Jasenovacului continuă să aibă reverberații puternice în prezentul politic al Balcanilor.