Există o senzație pe care o experimentezi fie lângă un avion care decolează, fie în fața unei boxe la un concert, un sunet atât de intens încât îl simți în întregul corp. În astfel de momente, nu doar creierul și urechile tale îl percep, ci parcă și celulele pot auzi.
Din punct de vedere tehnic, : unde mecanice de compresie care se propagă prin diverse substanțe, prezent în întreaga lume materială aflată în dezechilibru. Totodată, sunetul este o sursă esențială de informații din mediu pentru ființele vii, iar capacitatea lui de a produce reacții fiziologice la nivel celular abia începe să fie înțeleasă.
Pornind de la un studiu anterior din 2018, o echipă de cercetători de la Universitatea Kyoto (Japonia), inspirată de domeniul mecanobiologiei și de cercetările privind sunetele transmise prin corp (adică sunetele care străbat țesuturile organismului) a descoperit că presiunea acustică generată de sunet ar putea fi suficientă pentru a declanșa răspunsuri celulare.
„Pentru a studia efectul sunetului asupra activității celulelor, am conceput un sistem care expune celulele cultivate la unde acustice”, explică autorul principal, Masahiro Kumeta.
Echipa a montat un transductor de vibrații cu susul în jos pe un raft. Folosind un player audio digital conectat la un amplificator, au trimis semnale sonore prin transductor către o diafragmă atașată unui vas de cultură celulară. În acest mod, au reușit să expună celulele la presiuni acustice în limite fiziologice.
Ulterior, cercetătorii au analizat efectele sunetului asupra celulelor folosind secvențierea ARN-ului, microscopie și alte metode. Rezultatele au arătat că celulele reacționează la stimularea acustică din domeniul audibil, notează Eurek Alert.
În mod special, echipa a observat un efect notabil al sunetului în inhibarea diferențierii adipocitare, procesul prin care preadipocitele se transformă în celule adipoase (grase), sugerând posibilitatea folosirii sunetului pentru a influența starea celulelor .
„Fiind un stimul nematerial, sunetul reprezintă o metodă de stimulare care este neinvazivă, sigură și cu efect imediat, având potențialul de a fi valorificată în medicină și sănătate”, afirmă Kumeta.
Echipa a identificat, de asemenea, aproximativ 190 de gene sensibile la sunet, a observat efecte ale sunetului asupra aderenței celulare și a studiat mecanismele subcelulare prin care sunt transmise semnalele sonore.
Pe lângă faptul că oferă dovezi convingătoare că sunetul poate fi perceput și la nivel celular, acest studiu pune sub semnul întrebării concepția tradițională conform căreia percepția sunetului la ființele vii este mediată exclusiv de organe specializate, precum creierul. De fapt, se pare că și .
Studiul a fost publicat în Communications Biology.