Paştele în România este marcat de o diversitate culinară semnificativă, fiecare regiune având propriile sale tradiţii şi preparate care reflectă istoria şi cultura locală. Deşi toate zonele au în comun unele preparate esenţiale, precum mielul sau ouăle roşii, diferenţele gastronomice sunt evidente în tipurile de mâncăruri şi modul în care sunt pregătite.
Moldova se remarcă printr-o masă de Paşte bazată pe carne de miel şi sarmale. Mielul este adesea gătit simplu, cu usturoi şi verdeţuri, iar sarmalele sunt făcute din carne de porc sau miel, învelite în foi de varză. La desert, cozonacul cu nucă şi rahat este nelipsit, iar ouăle roşii sunt vopsite cu coji de ceapă, respectând tradiţiile vechi. Astfel, Moldova pune un accent mare pe carnea de miel şi preparatele pe bază de varză.
Transilvania are un amestec de influenţe maghiare şi germane. Aici, mielul este gătit cu sosuri mai dulci, pe bază de vin sau miere. Un preparat specific este pasca, un fel de plăcintă cu brânză, care reprezintă trupul lui Hristos. Transilvănenii sunt şi mari iubitori de gomboţi (colţunaşi umpluţi cu brânză sau fructe), iar cozonacul are o textură mai fină şi mai puţin îndulcit decât în alte regiuni. Diferit faţă de alte zone, în Transilvania, sărbătorile sunt o fuzionare a mai multor culturi şi gusturi.
Oltenia pune un accent deosebit pe tradiţiile culinare simple şi rustice. Aici, tocăniţa de miel sau mielul la proţap sunt foarte populare, gătite cu ierburi de câmp. Salata de boeuf, cu carne fiartă de vită şi legume, este un alt preparat frecvent pe masa oltenească. În această zonă, cozonacul este foarte puţin îndulcit şi umplut cu nucă şi cacao, spre deosebire de alte regiuni, unde cozonacul este mai dulce.
Dobrogea, fiind o zonă influenţată de culturi diverse, are o masă de Paşte mai uşoară, cu multe preparate pe bază de peşte. Saramura de peşte este nelipsită, iar baclavalele şi prăjiturile turceşti adaugă un gust oriental meselor de Paşte. Spre deosebire de alte regiuni, în Dobrogea, carnea de miel nu este la fel de răspândită, iar peştele şi preparatele din fructe de mare sunt vedetele.
Bucovina se distinge prin preparate tradiţionale din carne de porc, dar şi prin mămăligă cu brânză şi smântână sau piftie, o gelatină din carne de porc. Coliva este, de asemenea, o tradiţie importantă, simbolizând sufletele celor dragi. În Bucovina, cozonacul este adesea umplut cu nucă, mac sau brânză, având o textură densă şi un gust mai puţin dulce decât în alte părţi ale ţării.
Deşi Paştele este sărbătorit cu aceleaşi principii religioase în întreaga ţară, mesele de Paşte reflectă diferenţele culinare semnificative între regiuni. Fiecare zonă are propriile sale tradiţii care se regăsesc în preparatele de Paşte, variind de la modul de gătire al mielului până la tipul de deserturi şi băuturi servite. Aceste diferenţe culinare sunt o adevărată bogăţie culturală, care adaugă un farmec aparte acestei sărbători.