Peste 18 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru turul I al alegerilor prezidenţiale, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară.
Fiecare vot de duminică este foarte important în perspectiva turului II, având în vedere cursa strânsă dintre candidati, cel puţin în sondaje.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit AEP, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
Unde votează alegătorii?
În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.
Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.
De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.
În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.
Românii din diaspora pot vota începând de vineri, de la ora locală 12,00.
În cazul în care alegătorul îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.
În cazul în care alegătorul are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la urne.
Votarea în ţară la prezidenţiale începe duminică, la ora 7,00, şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Pe durata votării li se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 metri. Prin organizarea evenimentelor de orice gen nu se poate obstrucţiona accesul persoanelor la secţiile de votare în preziua votării şi în zilele votării.
Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
Cum se desfăşoară votarea?
Alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepseşte conform legii penale.
Potrivit Biroului Electoral Central, fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la secţia de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei formate din cel puţin doi membri ai biroului electoral, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00.
Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale, precum şi copiile actelor din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate pot fi depuse la biroul electoral judeţean sau la biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 12,00, fizic sau prin mijloace electronice, potrivit AEP.
Cererea de vot poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, cu excepţia celor care au calitatea de candidat sau de soţ, soţie, rudă şi afin al acestuia până la gradul al doilea inclusiv. Trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.
Cererea de vot prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala, starea de sănătate ori de invaliditate sau de adeverinţa eliberată de medicul de familie al alegătorului.
În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, acesta este înştiinţat de îndată, ”prin grija preşedintelui biroului electoral judeţean, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral al secţiei de votare la care a fost depusă cererea”, se arată într-o decizie a Biroului Electoral Central.
Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în ţară şi care, din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară, nu se pot prezenta la secţia de votare, îşi pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale. În această situaţie, cererea de votare va fi însoţită de o adeverinţă emisă de angajator din care rezultă că, în ziua alegerilor, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă în intervalul orar 7,00 – 21,00. Nu este obligatorie ştampilarea adeverinţei de către angajator.
Şi alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.
Tot prin intermediul urnei mobile pot vota şi persoanele reţinute, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.
Persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare.
*** 14 candidaţi pe buletinul de vot; Ludovic Orban, aflat pe poziţia a 10-a, şi-a anunţat la începutul acestei săptămâni retragerea din cursa electorală
Conform Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinul de vot, la alegerile prezidenţiale de duminică, este următoarea:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – USR
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – AUR
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – PSD
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – PNL
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – UDMR
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
Despre votul în Capitală
Bucureştenii cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a pune ştampila pe unul dintre candidaţii la prezidenţiale, dar şi pentru a-şi spune părerea referitor la dezvoltarea Capitalei, la referendumul iniţiat de primarul general Nicuşor Dan.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, alegătorii din Capitală vor vota atât la primul tur al prezidenţialelor, cât şi la referendum în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, pe buletine de vot separate.
Astfel, cele aproape 1.300 de secţii din Bucureşti se vor deschide duminică, la ora 7,00, şi se vor închide la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59.
Bucureştenii vor primi patru buletine de vot – unul pentru prezidenţiale, cu cei 14 candidaţi intraţi în cursa electorală, şi trei cu întrebările de la referendum. Cele trei buletine de vot (câte unul pentru fiecare întrebare supusă referendumului) au patru pagini fiecare, în format A5 (o foaie A4 pliată).
Alegătorii vor trebui să răspundă cu „DA” sau „NU” la următoarele trei întrebări:
1. Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?
2. Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?
3. Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?
Ca un referendum să fie valid este necesară o prezenţă de 30% din numărul bucureştenilor înscrişi în lista electorală, adică 540.000 de oameni. „Trebuie ca 25% din numărul alegătorilor înscrişi în Registrul Electoral să exprime o opţiune – adică să ia buletinul de vot şi să spună ‘Da’ sau ‘Nu’ – asta înseamnă 450.000 de oameni. Şi mai trebuie ca dintre cei care au răspuns ‘Da’ sau ‘Nu’ mai mult de jumătate să spună ‘Da'”, a explicat Nicuşor Dan.